Societatea Timişoara cere sesizarea Parchetului cu privire la obstrucţionarea votului românilor de la Paris din decembrie 2014

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a stabilit nici până azi termenul de judecată al recursului formulat în urmă cu peste 4 luni.

Societatea Timişoara a reclamat la Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate refuzul Biroului secţiei de votare nr.61 din Paris de a soluţiona întâmpinarea depusă de observatorul său, Constantin Mihai Firănescu, cerând sesizarea organelor de cercetare penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de împiedicare a exercitării depturilor electorale, prevăzută de art.385 alin.1 Cod penal.

“Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată de Biroul electoral nr.48 prin decizia nr. 10/18.11.2014, iar contestaţia Societăţii Timişoara împotriva acestei hotărâri a fost declarată inadmisibilă de Biroul Electoral Central prin decizia nr. 155 D/21.11.2014. Ulterior, în baza Legii contenciosului administrativ, Societatea Timişoara a chemat în judecată Autoritatea Electorala Permanentă (succesoarea BEC) printr-o acţiune depusă la Curtea de Apel Bucureşti, cerând invalidarea deciziei BEC şi trimiterea întâmpinării şi a listelor de semnături ale persoanelor vătămate către organele de cercetare penală.

Prin sentinţa civilă nr. 787/19.03.2015, pronunţată în dosarul nr. 7026/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea ca inadmisibilă. Recursul declarat în 17.04.2015 de Societatea Timişoara se află în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia contencios administrativ şi fiscal. Deşi au trecut patru luni, iar potrivit Legii nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui României judecarea acestor cereri se face în regim de ordonanţă preşedinţială, de urgenţă, cu participarea procurorului, primul termen de judecată nu a fost stabilit nici până acum”, a explicat Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Potrivit informaţiilor din presă, procurorii DNA anchetează posibila obstrucţionare a procesului de votare în străinătate la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Deşi dosarul “Diaspora” a fost preluat în urmă 8 luni de către DNA de la Parchetul General, ancheta se află tot în stadiul cercetării penale „in rem”, cu privire la fapte. 

Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA mai multe documentele iar în cauză au fost audiate mai multe persoane, între care nu se află însă înalţii demnitari cu putere de decizie din timpul alegerilor din 2014, precum miniştrii de Externe Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu sau premierul Victor Ponta.

Reamintim că europarlamentarul Monica Macovei - candidat la alegerile prezidenţiale şi membru al Societăţii Timişoara - a depus două plângeri penale împotriva lui Titus Corlăţean şi Viorel Ponta pentru obstrucţionarea votului românilor din străinătate.