Senatul a adoptat proiectul de lege: 21 iulie este, oficial, Ziua Banatului
0Senatul a adoptat proiectul de lege iniţiat de senatorii şi deputaţii din regiunea Banat, potrivit căruia, începând din acest an, ziua de 21 iulie este, oficial, Ziua Banatului.
Proiectul pentru oficializarea Zilei Banatului a fost depus de Molnar Zsolt, deputatul UDMR de Timişoara. Proiectul a fost susţinut de toţi ceilalţi parlamentari bănăţeni, deputaţi şi senatori din toate partidele, inclusiv grupul minorităţilor.
Ziua Banatului urmează să se sărbătorească, din acest an, în 21 iulie - dată când s-a semnat, în 1718, Pacea de la Passarowitz, prin care Imperiul Otoman va pierde Banatul Timişean, care trece sub ocupaţia Casei de Habsburg.
„Identitatea regională este importantă, iar Banatul este o regiune cu caracteristici specific şi tradiţii istorice, de aceea consider că este important ca şi România să acorde mai multă atenţie regiunii noastre prin declararea Zilei Banatului. 21 iulie este prima zi a Banatului modern, marchează momentul în care regiunea s-a alăturat, din nou, regiunilor europene, după dominaţia turcă”, a declarat deputatul UDMR, Molnar Zsolt.
Senatorul Uniunii, Tánczos Barna, a declarat, în intervenţia sa din plenul Senatului, că este important ca iniţiativele care vizează regiunile istorice să găsească sprijin în Parlament.
“România poate fi o ţară puternică dacă este formată din regiuni puternice. Adoptarea prin vot a unei zile oficiale dedicate regiunii, contribuie la întărirea sentimentului de solidaritate şi de mândrie faţă de istoria respectivei regiuni”, a arătat Tánczos Barna.
Senatul este prima cameră sesizată de lege, care trebuie să mai treacă şi prin Camera Debutaţilor.
Prin această iniţiativă se va oferi posibilitatea autorităţilor publice de a organiza evenimente şi manifestări cu această ocazie, iar bănăţenilor un prilej de a se bucura de tot ceea ce le e specific lor.
"Vrem să promovăm identitatea regională, iar Banatul este o regiune cu caracteristici bine definite, geografie şi istorie proprie. Am propus această iniţiativă pentru a oferi o posibilitate de a reflecta asupra acestor caracteristici specifice şi a atrage atenţia, măcar pentru o zi, asupra Banatului şi asupra tot ce înseamnă această regiune. Banatul se diferenţiază de alte regiuni ale ţării prin atitudinea oamenilor, posibilităţile accesibile lor şi multiculturalismul specific zonei. Toate acestea se pot regăsi în evenimentele cu ocazia Zilei Banatului”, a explicat Molnar Zsolt.
Unii se întreabă de ce nu s-a ales ca sărbătoare ziua de 18 octombrie, data la care prinţul Eugeniu de Savoya intră triumfător în cetatea ocupată de otomani timp 164 de ani. Ziua de 18 octombrie a fost declarată zi de importanţă locală prin hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 359 din 25 octombrie 2011.
“Pe 18 octombrie, Savoya a cucerit Timişoara, dar a ajuns la Turnu Severin de abia mai târziu. Banatul istoric include şi Caraşul. Nu am vrut să fie centrată pe Timişoara, iar din punct de vedere legal, Pacea este relevantă. Războiul avea să se încheie în 1718, odată cu Pacea de la Passarowitz, din 21 iulie”, a explicat deputatul Molnar Zsolt.
După Pacea de la Passarowitz, Banatul nu este retrocedat imediat Ungariei, ci a fost transformat într-un domeniu al Coroanei, pentru a fi colonizat cu germani catolici. În acest scop este numit generalul de cavalerie originar din Lorena, Claudius Florimund conte de Mercy, guvernator al Banatului Timişoarei.
Eugeniu de Savoya intră triumfător în Cetatea Timişoara: Se deschide drumul spre civilizaţia Central Europeană în Banat
Încep să fie renovate clădirile istorice de pe bătrâna stradă Eugeniu de Savoya din Timişoara
Adevărata sărbătoare a Timişoarei: depuneri de coroane la statuia lui Eugeniu de Savoya
Casa „Prinţul Eugen” din Timişoara, construită în 1817, se află în pericol GALERIE FOTO