Scandalul „Cathedral Plaza“, varianta Timişoara: blocuri lângă una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Timiş

Societatea Timişoara, alături de mai multe organizaţii civice pentru salvarea patrimoniului Timişoarei, dar şi Biserica Ortodoxă Română vor să împiedice începerea unui proiect imobiliar controversat.

Blocurile urmează să fie construite lângă una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Timişoara, construită în 1894 pe locului unei biserici de lemn din 1794, care a fost mistuită de flăcări.

GALERIE FOTO

PUZ-ul se află în dezbatere publică la Primăria Timişoara, iar cartierul de blocuri ar urma să fie ridicat pe locul fostei fabrici Oglinda. 
 

Acest proiect a demarat încă din 2018 şi au fost nenumărate discuţii între Parohia Elisabetin, vecini şi dezvoltatorii imobiliari care doresc să construiască în locul fabricii Oglinda.

"Consiliul Parohial şi-a exprimat întotdeauna dezacordul faţă de această construcţie. Nu pentru că ar avea ceva cu modernizarea şi dezvoltarea urbanistică a Timişoarei. Nu poţi să construieşti în imediata vecinătate a unui monument istoric un ansamblu urbanistic format din mai multe blocuri, pe un teren foarte mic, de 2.300 de metri pătraţi. Pe lângă faptul că este modern, nu se încadrează nici în zona istorică şi în plus legea trebuie respectată. Înălţimea să nu depăşească biserica, să se facă un studiu de impact asupra rezistenţei bisericii având în vedere că în acest PUZ sunt prevăzute parcări subterane. Aşteptăm cu mare interes care va fi reacţia Consiliului Local cu privire la această construcţie”, a declarat Cristian Niculescu, parohul bisericii din Elisabetin.

Preotul paroh Cristian Niculescu

Compromisuri din partea dezvoltatorilor

Săptămâna trecută, a avut loc o nouă dezbatere publică, a treia, pe tema PUZ-ului din Piaţa Bisericii nr.7. Din cauza pandemiei, dezbaterea publică s-a desfăşurat online pe platforma Zoom.
 

Proiectul prevede ridicarea unor imobile formate din parter, trei etaje, plus mansardă, care s-ar construi la câţiva metri de biserică. 
 

Investitorii se arată dispuşi să facă compromisuri şi să construiască o clădire în trepte. Pe latura cu biserica, înălţimea să fie mai mică decât lăcaşul de cult. 

“S-a mai redus din înălţime, însă pentru noi toate argumentele pe care ei le-au dat nu sunt lămuritoare. Nu s-au adus foarte multe lucruri în discuţie. Mai mult, actualul aviz de oportunitate, care este baza legală a oricărui PUZ, a expirat anul trecut.  Drept urmare, la ora actuală nu avem o bază legală de discuţie”, a mai spus Cristian Niculescu.

"Scopul nostru este ca acele clădiri să se încadreze în zona respectivă"

Ultima dezbatere publică pentru PUZ-ul din cartierul Elisabetin a fost solicitată de Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei.
 

“Noi considerăm că nu s-a respectat regulamentul de informare a publicului, nici Legea 52. Avem suspiciunea că informarea publicului s-a făcut privilegiat, că pe parcela aflată în discuţie pentru PUZ panoul nu a stat conform legii, un an de zile. În plus, voiau un regim de înălţime care nu era adecvat zonei, având în vedere că biserica din Elisabetin este una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe române din Timişoara. De la regimul de înălţime care era în 2018 s-a coborât la stradă, spre parc, avem acum parter plus două etaje, plus încă unul retras. Dar gradul de încărcare pe acea parcelă este prea mare. Nu vor mai fi grădini. În spate era o grădină. Am cerut să fim informaţi despre tot ce se întâmplă în acest PUZ, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Din acest motiv, am solicitat anularea documentaţiei respective. Vom vedea ce hotăre se ia. Noi nu ne putem opune până la nesfârşit. Scopul nostru este ca acele clădiri să se încadreze în zona respectivă”, a spus Ilie Sârbu, directorul Asociaţiei Timişoara Salvaţi Patrimoniul Timişoarei.

“Acest proiect respectă legislaţia şi normele de etică urbană”
 

În cadrul dezbaterii de pe Zoom, arhitectul Radu Puica a explicat că proiectul a suferit unele modificări pentru a se ţine cont de doleanţele locatarilor, acest lucru făcându-se în detrimentul dezvoltatorului. Acesta a încercat să îi liniştească pe locatarii din imediata vecinătate, spunând că nu vor fi ferestre orientate către ei şi că zona verde va ocupa 25% din spaţiu, iar înălţimea noilor construcţii va fi sub cea a bisericii. 

“Considerăm că acest proiect respectă legislaţia şi normele de etică urbană în acest cartier istoric şi lângă biserică”, a afirmat avocatul Mihnea Onofrei, reprezentantul investitorilor de la Oglinda.

„E o eroare că această biserică nu este monument istoric”

O altă problemă mare este că, deşi biserica are valoare istorică, lăcaşul de cult nu se află pe lista de monumente ale Direcţiei Judeţene de Cultură. 
 

„E o eroare că această biserică nu este monument istoric. Nimeni nu s-a preocupat de această problemă. Piaţa Bisericii nu este protejată de Legea 422, Direcţia Judeţeană de Cultură a avut obiecţii pentru că aripa din spate a acestor clădiri se apropie de zona protejată de pe strada 1 Decembrie. În niciun caz nu s-a pus problema bisericii. Dacă ar fi fost monument istoric, biserica ar fi reglementat întreaga zona. Asta înseamnă să nu avem ca oraş un Plan Urbanistic General”, a mai spus Ilie Sârbu.

„Zonele istorice trebuie să beneficieze de o protecţie autentică"

Societatea Timişoara a trimis o scrisoare tuturor membrilor Consiliului local al municipiului Timişoara, referitor la „Proiectul de hotărâre privind Planul Urbanistic Zonal „Locuinţe şi Servicii”, Piaţa Bisericii.

“Prin această scrisoare, aleşilor locali li se reaminteşte că votul acordat la alegerile din septembrie 2020 a avut în vedere, ca deziderat de mare importanţă pentru timişoreni, şi schimbarea perspectivei pe care Primăria Timişoarei o avea faţă de clădirile de patrimoniu şi faţă de zonele protejate din cartierele istorice. Solicităm noii administraţii să respecte acest mandat acordat la alegeri şi să apere istoria, tradiţia urbanistică şi personalitatea unică a Timişoarei. Zonele istorice trebuie să beneficieze de o protecţie autentică, nu formală, în litera, dar şi în spiritul legii. Timişoara trebuie să fie şi să rămână un model de urmat pentru celelalte centre urbane din România şi în privinţa conservării patrimoniului său de arhtectură şi organizare a spaţiului urban”, au transmis cei de la Societatea Timişoara.

Fabrica Oglinda a funcţionat lângă biserica ortodoxă din perioada anilor 80. În anii 2000, fabrica s-a mutat în altă parte, iar fostele hale au fost închiriate.