S-a deschis un nou front în eternul duel Timişoara - Arad. Robu: "Nu cred că au vreo şansă în competiţia cu oraşul Timişoara"
0Rivalitatea pe toate planurile a căpătat recent o nouă dimensiune, ambele oraşe din vestul ţării depunându-şi candidatura pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Primarul oraşului de pe Bega consideră că Iaşiul şi Clujul sunt principalele adversare.
Se spune că rivalitatea a început în anii '50, când raionul Arad a fost alipit Regiunii Timişoara, diviziunea administrativ-teritorială având reşedinţa la Timişoara. Până atunci, Aradul conducea propria regiune, iar schimbarea nu le-a căzut bine conducătorilor locali. Situaţia nu a durat mult, pentru că în urmă cu exact 45 de ani s-a trecut la organizarea actuală, pe judeţe, însă rivalitatea dintre oraşe a rămas şi, de-a lungul anilor, concurenţa de obicei amicală a căpătat şi aspecte mai crâncene, mai ales în ceea ce priveşte suporterii echipelor de fotbal.
Acum, Aradul şi Timişoara concurează din nou, de data asta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, în cursă mai fiind înscrise alte trei oraşe din ţară: Alba Iulia, Cluj şi Iaşi. Primarul Timişoarei a declarat că s-a gândit şi la oraşele mari din vestul ţării în "ecuaţia" candidaturii Timişoarei, însă nu are nicio problemă cu faptul că şi Aradul candidează. Pentru că nu are nicio şansă.
"Eu am gândit acest proiect al nostru ca unul euroregional. Am menţionat că vrem să punem în valoare şi potenţialul celorlalte oraşe importante din zona noastră. Dacă Aradul doreşte o candidatură proprie e foarte bine. Presupun că vor conştientiza ei că Timişoara are un potenţial mult peste Arad şi presupun că la un moment dat vor face ei paşi înspre noi, pe care evident îi vom trata cu deschidere, dar nu ne supărăm pe ei dacă îşi menţin poziţia de acum. E lăudabil ca au ambiţii arădenii. Nu cred că au vreo şansă în competiţia cu oraşul Timişoara", a spus Nicolae Robu.
Aradul a început deja să-şi popularizeze imaginea în Europa, având programat un eveniment, intitulat "Arad, cetate europeană a diversităţii culturale" la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, pe 5 martie. Timişoara şi-a anunţat candidatura în decembrie, iar la începutul acestei luni Asociaţia "Timişoara - capitală culturală europeană" tocmai şi-a schimbat directorul, Simona Neumann înlocuind-o pe Theodora Borghoff. Edilul-şef a ţinut să răspundă celor care au criticat lentoarea cu care se desfăşoară lucrurile în acest proiect al Timişoarei.
"Ne pregătim temeinic pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană şi această candidatură este una foarte complexă. Oraşul trebuie schimbat radical în aceşti ani până când vom depune dosarul (n.r. - 2015) pentru ca noi să avem şanse. Trebuie să transformăm radical oraşul în ceea ce priveşte infrastructura, trebuie să avem o agendă culturală bogată, consistentă, cu evenimente de răsunet, aici în Timişoara, trebuie să facem oraşul atractiv din punct de vedere turistic, să reparăm clădirile, să modernizăm infrastructura de trafic, să realizăm subpasaje, să lărgim subpasajele pe sub cale ferată", a explicat Robu.
Primarul Timişoarei nu crede că amplasarea sediului filialei Banat-Crişana a Institutului Cultural Român la Arad va cântări în această competiţie. Ba mai mult, edilul consideră că proiectul reţelei de filiale ICR nu este unul viabil. "Amplasarea Institutului Cultural Român la Arad nu cred că are vreun rol în desemnarea viitoarei Capitale Culturale Europene. Dacă zona de reprezentare a Institutului Cultural Român se numeşte Banat-Crişana, atunci strict geografic vorbind Aradul e mai potrivit pentru sediu. Nu ne afectează în mare măsură şi de altfel eu cred nu o să fie prea viabil acest proiect, de creare în România a unei reţele de filiale ale ICR. Părerea mea este că Institutul Cultural Român trebuie să reprezinte cultura română în străinătate. Nici nu cred că în cinci ani vom mai avea aceste filiale ICR, poate chiar mai devreme se va dovedi că ele vor consuma bani şi nu prea vor avea ce să producă", este de părere Nicolae Robu.