România pe drumul către moneda euro. „Adoptarea euro nu a fost luată niciodată în serios de autorităţile române”
0România a amânat, în repetate rânduri, data intrării în uniunea monetară: 2011, 2014, 2015, 2019 şi 2022. Ce spune profesorul emerit Sivliu Cerna, specialist în Economie monetară şi financiară internaţională, despre moneda euro.
După aderarea Lituaniei, la 1 ianuarie 2015, procesul de extindere a zonei euro a stagnat. Niciunul dintre statele membre UE din afara zonei euro (Bulgaria, Croaţia, Polonia, Cehia, România, Suedia şi Ungaria) nu a mai făcut demersuri pentru a intra în zona euro, iar Danemarca a renunţat la adoptarea monedei unice. Cu toate acestea, Bulgaria şi Croaţia şi-au anunţat recent intenţia de a participa la „Sistemul Monetar European II”, etapă prealabilă pentru trecerea la zona euro.
„Ultimul raport, din mai 2018, arată că toate aceste ţări au înregistrat progrese în ceea ce priveşte îndeplinirea celor cinci indicatori cunoscuţi sub denumirea de «criteriile de la Mastricht»; stabilirea preţurilor, deficit bugetar şi datorie publică sustenabile, convergenţa durabilă a ratei dobânzii pe termen lung, stabilitatea de schimb. Acest document subliniază că nici o ţară nu face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, că toate au înregistrat progrese în atenuarea dezechilibrelor existente în economiile lor şi că deficitul bugetar s-a redus în toate cazurile, cu excepţia notabilă a României”, explică Silviu Cerna, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara, în cartea “Bănăţeni pentru viitorul României”.
Avantajele monedei euro
Profesorul emerit susţine că adoptarea euro are indiscutabile avantaje pentru economiile şi popoarele central şi est-europene. Principalul efect pozitiv este stimularea comerţului exterior, ceea ce poate duce la creştere economică mai rapidă şi reducerea decalajului faţă de ţările dezvoltate, la noi locuri de muncă, la prosperitate mai mare.
“Un alt avantaj al adoptării euro este eliminarea distorsiunilor monetare rezultate din prevalenţa monedelor străine (dolar, euro) în anumite genuri de tranzacţii interne, în particular în unele operaţiuni de creditare. În fine, există o serie de avantaje indirecte, indeirecte, deoarece adoptarea monedei euro crează un mediu mai stabil întreaga economie, ceea ce este de natură să atragă investiţiile străine directe. Aceste investiţii duc, la rândul lor, la creşterea mai rapidă a PIB şi la reducerea şomajului, la amplificarea comerţului exterior şi, în final, la creşterea nivelului de trai la standarde europene”, spune Silviu Cerna, membru al Institutului Internaţional de Finanţe şi al Societăţii Române de Economie.
„Nu euro ameninţă viitorul României, ci dimpotrivă...”
România a amânat, în repetate rânduri, data intrării în uniunea monetară: 2011, 2014, 2015, 2019, 2022. „Această inconsecvenţă arată că adoptarea euro nu a fost luată niciodată în serios de autorităţile române. Lipsa unei agende clare în acest scop şi chiar blocarea reformelor economice, administrative, legislative şi politice, după intrarea în EU, dovedesc că elitele româneşti au adoptat forma aquis-ului comunitar şi vocabularul european, însă aceste achiziţii nu sunt decât artificii menite să convingă societatea românească şi observatorii externi că România a iniţiat un proces de însuşire a normelor şi valorilor occidentale. Totuşi, principalele organisme ale UE au început să indice, în ultima vreme, că nu mai acceptă comportamentul şi explicaţiile duplicitare ale politicienilor români. Rezultatul a fost intensificarea campaniei antieuropene duse de unii reprezentanţi ai statului român şi de susţinătorii lor din mass-media din România... Nu euro ameninţă viitorul României, ci dimpotrivă, amânarea nejustificată a adoptării euro este contrară intereselor României, deoarece exclude reprezentanţii acesteia de a deciziile privind continuarea construcţiei europene şi încurajează forţele antireformiste şi izolaţioniste din societatea românească”, mai scrie Silviu Cerna, specialist în Economie monetară şi financiară internaţională.
Citiţi şi:
Milionarul Romeo Dunca are trei motive pentru stagnarea României: „Minciuna, hoţia şi lipsa de respect faţă de muncă“
Discriminarea comunelor faţă de oraşe. Strigătul unui primar din mediul rural. „Există pericolul să pierdem satul românesc“