România îi cere Norvegiei, de patru ani, cinci copii luaţi de la părinţi. Autorităţile române nu au fost lăsate nici să-i vadă pe copii: „Nu ar fi în interesul copiilor”

Cazul familiei Bodnariu a declanşat o dezbatere intensă pe tema modului în care acţionează Serviciul de Protecţie a Copilului din Norvegia. Înainte de a fi, însă, cazul Bodnariu, a fost cazul Rădulescu. Nimeni nu a protestat în stradă pentru familia Rădulescu şi cazul a „murit”. Potrivit MAE, autorităţile române au lucrat pe acest caz, dar fără rezultat, oficialii români nefiind lăsaţi nici măcar să vadă copiii.

Cazul lui Marius şi Ruth Bodnariu seamănă în unele puncte izbitor de mult cu cazul familiei Marius şi Claudia Rădulescu, doi soţi din Arad care au rămas fără cei cinci copii preluaţi de autorităţile norvegiene în anul 2012. Încă de atunci, soţii Rădulescu şi-au făcut public cazul, acuzând autorităţile norvegiene de preluarea abuzivă a copiilor. Cazul Rădulescu vs Norvegia a devenit cazul România vs Norvegia. Cu toate acestea, rezultatul a fost egal cu zero. Pe scurt, potrivit www.aradon.ro, soţii Rădulescu au rămas fără copii după ce autorităţile norvegiene i-au acuzat că au probleme cu legea şi nu îşi îngrijesc copiii. Potrivit sursei amintite, Marius Rădulescu a fost acuzat de fapte penale grave, printre care comiterea a 18 jafuri armate. Rădulescu le-a declarat jurnaliştilor arădeni că nu a fost niciodată condamnat, demontând toate acuzaţiile într-o instanţă norvegiană care a şi obligat autorităţile norvegiene să îi plătească românului daune morale şi cheltuieli de judecată.

Cu toate acestea, familia Rădulescu nu şi-a primit copiii înapoi. Iar dacă în cazul familiei Bodnariu, în momentul preluării de către Barnevernet, copiii aveau cetăţenie norvegiană, obţinând cetăţenia română după scoaterea din familie, în cazul familiei Rădulescu, copiii sunt doar cetăţeni români. Asta a atras după sine şi implicarea Ministerului de Afaceri Externe, care a comunicat în 16 august 2012 că  Ambasada a notificat pe cale oficială Ministerului Afacerilor Externe norvegian solicitarea expresă a părţii române de repatriere a copiilor. În acelaşi comunicat, citat de Mediafax, MAE arată că „în prezent, suntem în aşteptarea răspunsului autorităţilor norvegiene. MAE a solicitat clarificări asupra acestui caz inclusiv prin intermediul Ambasadei Regatului Norvegiei la Bucureşti". „Trebuia doar ca domnul Rădulescu să aibă puţină răbdare”, declara în 2012 o reprezentantă a Protecţiei Copilului din România, pentru Pro TV. 


Au trecut trei ani şi jumătate de atunci, iar situaţia familiei Rădulescu este aceeaşi. Copiii sunt tot în grija autorităţilor norvegiene. Într-un interviu pentru www.aradon.ro, tatăl copiilor, Marius Rădulescu, a declarat că autorităţile române nu s-au implicat în rezolvarea acestui caz. „Nici nu ştiu dacă mai îmi trăiesc copiii! Ni se închid uşile… Nu se poate ca noi să fim mereu oaia neagra! Ei ne lovesc, ne bat, mi-au bătut soţia şi tot ei sunt victime… Îşi bat joc de noi pentru că este lipsă de bun simţ lipsă de implicare la autorităţile române” .

La solicitarea „Adevărul”, Ministerul Afacerilor Externe din România a prezenat o situaţie la zi a cazului Rădulescu,  familie ai cărei copii au exclusiv cetăţenie română. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România, cazul a intrat în atenţia autorităţilor române încă din 2012, iar „MAE şi misiunea diplomatică au întreprins o serie de demersuri de asistenţă consulară pentru această familie pe lângă Ministerul norvegian de Externe, Ministerul Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale din Norvegia şi serviciile locale de protecţie a minorilor”.

Tot pentru rezolvarea acestui caz, autorităţile române au efectuat o anchetă socială la domiciliul din România al familiei, respectiv al familiei extinse după care au solicitat repatrierea copiilor în vederea reintegrării treptate în familie. „Autorităţile norvegiene nu au dat curs acestei solicitări, instanţele judecătoreşti locale dispunând atribuirea custodiei copiilor serviciului local de protecţie a minorilor”, arată Ministerul Afacerilor Externe.

Oficialii Ministerului de Afaceri Externe din România au mai arătat, în documentul transmis ziarului „Adevărul” că le-au solicitat autorităţilor norvegiene permisiunea ca un oficial român să îi poată vizita pe copii, dar nici măcar acest lucru nu a fost acceptat. „În cadrul demersurilor de asistenţă consulară, misiunea diplomatică română a solicitat vizitarea copiilor de către consul în familiile de plasament, însă serviciile locale de protecţie a minorilor au respins cererea, susţinând că o astfel de vizită nu ar fi în interesul copiilor. De asemenea, consulul român s-a deplasat la tribunal pentru a asista la termenele de judecată, dar instanţele locale i-au refuzat accesul, motivând că şedinţele nu sunt publice”, a mai arătat MAE, potrivit căruia pe rolul instanţelor judecătoreşti din Norvegia se află un dosar care are ca obiect decăderea din drepturile părinteşti a soţilor Rădulescu.

„Relaţii excelente cu Norvegia”

În toată această perioadă în care Norvegia i-a refuzat României cererile de repatriere a celor cinci copii cetăţeni români, iar serviciile locale de Protecţie a Copilului nu acceptau nici măcar o vizitare a copiilor de către autorităţile române, Ambasada României de la Oslo, anunţa relaţiile excelente dintre Norvegia şi România. Dovadă stă chiar comunicatul de pe siteul Ambasadei României de la Oslo, din 21 noiembrie 2014, cu ocazia aniversării a 50 de ani de relaţii diplomatice la nivel de Ambasadă între România şi Regatul Norvegiei.  Cu această ocazie s-a organizat un Seminar cu tema “Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Norvegiei: 2014 – un an aniversar”, precum şi vernisarea, la Biblioteaca Naţională a Norvegiei, a expoziţiei ”Relaţiile diplomatice dintre Norvegia şi România”. Câteva date din comunicatul postat pe site-ul Ambasadei României la Oslo, cu ocazia aniversării a 50 de ani de relaţii bilaterale.

„La Seminar, vorbitorii din România şi Norvegia s-au referit pe larg la stadiul foarte bun şi la dinamica excelentă a relaţiilor bilaterale, au prezentat oportunităţile de cooperare oferite de Granturile SEE (Spaţiul Economic European) şi Granturile Norvegiene, cu un accent special asupra evoluţiilor recente din unele programe semnificative şi au oferit inclusiv o perspectivă istorică inedită”.

„România şi Norvegia sunt aliaţi şi parteneri atât în cadrul  NATO cât şi în Spaţiul Economic European, iar relaţiile dintre cele două ţări nu au fost niciodată mai strânse sau mai dinamice. Ciclul actual de finanţare al Granturilor Norvegiene şi ale SEE contribuie de o manieră foarte bună la întărirea cooperării sectoriale în toate ariile de interes prioritar pentru ambele părţi, precum şi la diversificarea relaţiilor bilaterale şi a contactelor inter-umane”.

„Toţi vorbitorii s-au arătat oportunişti în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a relaţiilor de ansamblu dintre România şi Norvegia, pornind de la o bază istorică solidă şi având în vedere situaţia actuală”.

„Totodată, în sesiunea de concluzii a a reieşit că, în pofida ştirilor de presă care oferă uneori o imagine incompletă a situaţiei, cetăţenii români din Norvegia ocupă locuri fruntaşe printre cetăţenii altor state ale Uniunii Europene din aceasta ţară, în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, fiind pe locul trei ca rată de succes, după suedezi şi danezi”.



Ambasador al României în Regatul Norvegiei, din 2011, până în ianuarie 2015, a fost Daniel Ioniţă. De la începutul anului trecut, Daniel Ioniţă este secretar de stat la  Ministerul Afacerilor Externe. Diplomat din 1996, Daniel Ioniţă are, potrivit propriului CV, o experienţă bogată în diplomaţie, fiind responsabil de ansamblul activităţilor politico-diplomatice desfăşurate de România în cadrul NATO, UE - dimensiunea de securitate (Politica de Securitate şi Apărare Comună), OSCE, Consiliul Europei, precum şi de relaţiile bilaterale ale României cu SUA şi Canada. De altfel, fostul ambasador al României în Norvegia, a fost parte a delegaţiei oficiale care a negociat Acordul bilateral cu SUA referitor la participarea României la sistemul de apărare antirachetă.

La despărţirea de românii din Norvegia, Daniel Ioniţă a postat pe pagina sa de Facebook, potrivit www.caleaeuropeana.ro, un mesaj pentru românii din Norvegia.  În mesajul amintit, Daniel Ioniţă prezintă şi un bilanţ al mandatului său. Câteva aspecte din bilanţul fostului ambasador al României în Norvegia din perioada octombrie 2011 - ianuarie 2015:

„Granturile SEE şi cele Norvegiene (n.r. mecanisme de finanţare prin care România primeşte fonduri, în cea mai mare parte norvegiene, de peste 300 de milioane de euro pe o perioadă de cinci ani) s-au aflat în centrul preocupărilor noastre. Aceste instrumente de colaborare reprezintă excelente oportunităţi de reducere a disparităţilor sociale dintre cele două ţări, aduc plus valoare relaţiilor bilaterale, fiind în acelaşi timp stimulente eficiente pentru extinderea şi aprofundarea în continuare a cooperării dintre cele două ţări şi popoare.

Pe durata mandatului meu, am acţionat consecvent pentru ca cele expuse mai sus să capete şi mai multă substanţă. Am reprezentat, apărat şi promovat, cu dăruire, cinste şi onoare, interesele României. În acest sens, am călătorit mult în Regatul Norvegiei. Am avut astfel ocazia să mă întâlnesc cu mulţi dintre Dumneavoastră, români harnici şi serioşi, care reprezentaţi cu cinste România nu numai la Oslo, dar şi la Drammen, Fredrikstad, Kristiansand, Stavanger, Haugesund, Bergen, Fjell, Ålesund, Trondheim, arhipelagul Lofoten, Tromsø (n.r. localitate în care Mihaela şi Dumitru Nan au rămas fără copiii preluaţi de autorităţile norvegiene) sau chiar Skjervøy, practic peste tot în Norvegia”.

Daniel Ioniţă, fost ambasador al României în Norvegia, în prezent secretar de stat în Ministerul afacerilor Externe FOTO www.mae.ro

„Am obişnuit să spun, nu numai în multele întrevederi pe care le-am avut cu oficialităţile norvegiene la toate nivelurile de decizie (miniştri, membri ai Parlamentului, politicieni de prim rang, experţi, analişti), dar şi în interviurile pe care de-a lungul timpului le-am acordat mass media norvegiene, că românii de aici, indiferent de profesia sau pregătirea lor academică, sunt foarte bine integraţi în societatea norvegiană şi contribuie prin taxe şi impozite la bunăstarea acestei ţări”. 

„Am avut parte şi de unele provocări, pe care însă le-am acceptat cu stoicism şi demnitate. Mai mult, pe alocuri am reuşit să le transform în foarte bune oportunităţi de prezentare şi promovare a României adevărate. Una dintre acestea, şi poate cea mai importantă, a constituit-o problematica europeană a incluziunii sociale a minorităţii rroma. Am reacţionat de multe ori la articolele denigratoare, discriminatorii, xenofobe, cu tente rasiste sau doar lipsite de nuanţele necesare unei prese de calitate, cum este în general cea norvegiană”.

Cine reprezintă acum România în Norvegia

Actualul ambasador al României la Oslo, care şi-a prezentati scrisorile de acreditare Maiestăţii Sale Regelui Harald V al Norvegiei la data de 24 septembrie 2015, este Adrian Gabriel Davidoiu. Potrivit CV-ului postat pe site-ul Ambasadei României la Oslo, Davidoiu a absolvit Universitatea Bucureşti – Facultatea de Filologie (în 1989) şi a urmat cursuri la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi Colegiul Juridic franco-român de studii europene (fără diplomă de licenţă). Înainte de intrarea în diplomaţie a fost profesor de limba şi literatura română / limba engleză (1989 -1990) şi a activat în sectorul privat. A început cariera diplomatică în Ministerul Afacerilor Externe în anul 1997, prin concurs, accedând în cadrul Direcţiei Uniunea Europeană.

A obţinut succesiv toate gradele diplomatice, de la ataşat până la ministru plenipotenţiar - grad diplomatic obţinut în anul 2014. A ocupat, în intervalul 2003-2004, poziţia de Corespondent European în cadrul Direcţiei Generale UE, iar din august 2013 până în august 2015 a fost director general, coordonator al Direcţiei Generale Afaceri Strategice din MAE. A urmat cursuri de pregătire profesională în domeniul diplomaţiei, relaţiilor internaţionale, afacerilor europene şi politicii de securitate la Templeton College, Oxford; Diplomatische Akademie, Viena; Geneva Centre for Security Policy, Geneva; Institut des hautes études de défense nationale, Paris; NATO Defense College, Roma. A exercitat mai multe funcţii diplomatice, inclusiv de Sherpa al României pentru Summit-ul Securităţii Nucleare şi reprezentant al României în High Level Task Force al NATO.