Prima linie de cale ferată care făcea legătura dintre Timişoara şi Viena ar putea fi reabilitată cu fonduri europene

Una dintre cele mai vechi linii de cale ferată din sud-estul Europei, cea care lega odată Timişoara de Szeged, şi mai departe de Viena, în prezent întreruptă, ar putea fi refăcută cu fonduri europene. Proiectul nu este unul nou şi face parte dintre cele incluse pe lista celor care ar trebui susţinute în cadrul Euroregiunii Dunăre – Criş – Mureş – Tisa (DKMT).

Pe data de 15 noiembrie1857 era inaugurată calea ferată care făcea legătura între Szeged, Jimbolia şi Timişoara. Lungimea traseului era de 113,9 kilometri şi unea Banatul cu Ungaria şi, mai deprate, de Austria. Ca şi vechime a fost cea de a doua cale ferată construită în această parte a Europei, după cea care lega Baziaşul de Oraviţa, inaugurată cu un an mai devreme.

Legătura dintre capitala Banatului şi Szeged se făcea cu trenuri trase de locomotive de tip 2A, fabricate în Belgia de John Cockerill, după model american. Acestea au fost aduse la Timişoara pe apă, cu ajutorul şlepurilor. Locomotivele au fost denumite după numele vapoarelor care le-au transportat pe Dunăre, Tisa şi ulterior pe Bega. La acea vreme, un drum de la Timişoara la Budapesta dura 26 de ore, iar de la Timişoara la Viena 35 de ore.

Calea ferată dintre cele două localităţi a devenit istorie în 1944, atunci când podul ridicat la Cenad pentru acestă cale ferată a fost bombardat şi distrus. Cum graniţele au blocat total circulaţia în această regiune unită acum mult timp, iar autorităţile comuniste din cele două ţări nu au fost interesate de o asemenea cale de comunicaţie, traseul nu a mai fost refăcut niciodată.
Ideea legăturii feroviare a revenit în actualitate odată cu apariţia Euroregiunii DKMT. O cale ferată directă ar fi foarte utilă şi pentru revitalizarea economică a zonei.

Lipsa banilor, marea problemă

Autorităţile din judeţele aflate la graniţa româno-maghiară caută soluţii pentru revitalizarea acestei idei. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a participat la o întâlnire organizată la Oradea, la care au participat reprezentanţii mai multor judeţe aflate de cele două părţi ale graniţei.

„Am avut întâlnire la Oradea cu cei 40 de preşedinţi de consilii judeţene din România şi cu preşedinţi de consilii judeţene din Ungaria. Am căzut de acord cu judeţul Csongrad că suntem de acord ca o parte din banii care vor veni, 25-30 milioane de euro pe acest proiect transfrontalier să fie dirijaţi pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului de modernizare a liniei ferate şi creştere a gradului de viteză pentru ce înseamnă acest traseu. Există dorinţa şi din partea Timişului şi a Csongradului pentru ca acest proiect să fie promovat. Să vedem câţi bani putem să dirijăm din aceste sume a proiectelor transfrontaliere şi ce va însemna posibilitatea accesării de fonduri europene chiar pe o altă axă, la transport, care să ne dea posibilitatea de a realiza proiectul”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin.

Redeschiderea acestei linii de cale ferată ar aduce numeroase beneficii economice pentru întreaga zonă. În acest moment, traseele existente nu permit viteze ridicate pentru transportul feroviar.