Naşterea imnului Revoluţiei de la Timişoara. "Este singura piesă la care nu aş putea să fac modificări"

Piesa “Timişoara” a fost compusă de Ilie Stepan, iar textul îi aparţine scriitorului Marian Odangiu, pe data de 27 decembrie 1989. Compozitorul nu ar schimba nimic la piesă nici după 21 de ani.

Melodia “Timişoara” provocă şi după 21 de ani de la naşterea ei fiori. A fost şi va rămâne imnul Revoluţiei de la Timişoara. S-a născut din emoţia şi trăirile unor artişti care au fost în stradă, în decembrie 1989. Ilie Stepan, liderul trupei Pro Musica şi scriitorul Marian Odangiu sunt responsabili pentru acestă capodoperă.
Într-o perioadă în care Timişoara era încă singură şi Ceauşescu era la conducerea ţării, Ilie Stepan şi-a învins teama şi a fost printre cei care s-au aflat în balcon. Era inconfundabil, cu ale sale plete lungi şi barbă. „În acea seară am cântat în balcon <Deşteaptă-te române!> şi <Hora Unirii>. Am luat împrumut de la un prieten o chitară. Încă era dictatura la putere, însă oraşul era liber!”, povesteşte Ilie Stepan.



"O melodie perfectă în stilul ei"

Tot ce a trăit în zilele Revoluţiei, cu revolta din 16, cu morţii din 17 şi 18 şi experienţa din balconul operei, s-a regăsit în viitorul imn al Revoluţiei. “Încă se trăgea pe străzile din Timişoara. Am dormit trei nopţi la Marian Odangiu, ţin minte că umblam cu banderole pe braţ şi căutam aşa zişi terorişti. L-am sunat pe Marian şi i-am cântat prin telefon. Ne-am întâlnit, a făcut mici corecturi pe text şi a fost gata. Toată acea încărcătură, felul cum au răspuns oamenii, s-a regăsit pe acea compoziţie. Sute de mii de oameni au cântat şi au strigat <Libertate>. Este singura piesă la care nu aş putea să fac modificări. E perfectă în felul ei, ca simţire, ca feeling”, a mai spus Stepan.

Au cântat şi paraşutiştii

Piesa „Timişoara” a fost imprimată pe 8 ianuarie, în studioul TVR Timişoara. Solistul de atunci de la Pro Musica a fost Mario Florescu, iar la refrenul piesei, „Timişoara, Timişoara”, au cântat şi şase paraşutişti care păzeau televiziunea.

„A fost imprimată pe 8 ianuarie, în studioul TVR Timişoara, care era cel mai performant din ţară. Îmi amintesc că se circula cu parolă prin sediul televiziunii. Mirosea a chit pentru că se schimbau geamurile care au fost sparte. Paraşutiştii au venit să bage şi ei un ochi şi i-am luat să cânte. Aveau voci normale, obosite şi au cântat cu înfrigurare”, a mai declarat Stepan.

Videoclipul clasic a fost montat tot la televiziunea timişoreană, cu aparate precare. După câteva zile, cei de la postul 3 Kanal din Belgrad au refăcut montajul cu aparatură modernă.