Mitoş Micleuşanu de la „Planeta Moldova”: "Ruşii au modificat în aşa fel limba română încât să o transforme într-o limbă moldovenească"

Basarabeanul Mitoş Micleuşanu este una dintre vocile scenetelor cu accent specific de pe planetamoldova.org şi repezentantul noului val din literatură. Scriitorul, pictorul şi muzicianul a vorbit, în cadrul unui interviu acordat în timpul Zilelor Basarabiei la Timişoara, despre umor şi identitate.

Crezi că există o identitate a basarabenilor sau ceva care s-a format în timp ca o identitate?
Este ca o mutaţie, pentru că ruşii au făcut instituţii unde au modificat în aşa manieră limba română încât să o transforme într-o limbă moldovenească. Sunt mulţi factori care demonstrează că s-a vrut o modificare, o ruptură şi în plan ideologic, şi în plan lingvistic. Dar rădăcinile nu ai cum să le retezi, rădăcinile rămân rădăcini, chiar dacă florile sunt diferite. În loc de mere dă struguri, dar copacul, în esenţă, are aceleaşi rădăcini.

Ce v-a inspirat, pe tine şi pe Florin Braghiş, cel cu care ai început proiectul „Planeta Moldova”, la realizarea personajelor, a scenetelor?
Influenţele au fost şi sunt în continuare interne, sunt din toate sursele posibile, din ceea ce ne înconjoară. Nu există un proiect sau personalităţi din lumea artistică faţă de care să ne raportăm în mod clar, sunt foarte mulţi.

Scenetele, audio şi video, din „Planeta Moldova” reprezintă un anumit tip de umor. Şi au avut succes în mod egal şi în România, şi în Republica Moldova.
Asta m-a mirat, sincer să fiu (râde). Poate că românii s-au amuzat mai mult de partea exotică a lucrurilor decât de cea social-politică, dar cred că într-o măsură foarte mare inclusiv social-politicul a avut contact cu modul de percepţie românesc. Şi noi am trecut prin comunism, şi atunci se explică.

La un moment dat ai fost întrebat dacă tu şi cu Florin, raportat la întreg proiectul „Planeta Moldova”, vreţi să ieşiţi din underground. Se pune problema aşa?
Nu, nu se problema aşa. Treaba asta cu underground-ul înseamnă până la urmă o etichetă. Underground-ul este rădăcina sau momentul de pornire a oricărui proiect. Dar am putea vorbi despre underground în sensul în care el are o influenţă pozitivă, la nivel mental, asupra generaţiilor. Până la urmă, unii dintre noi se implică în proiecte banale, comerciale şi fac show-business în adevăratul sens al cuvântului, mai degrabă business. Iar alţii reuşesc să dea naştere unor curente, unor stiluri.

Alături de trupe ca Zdob şi Zdub, Travka sau Alternosfera şi scriitori ca Alexandru Vakulovski şi Vasile Ernu, crezi că faci parte dintr-un grup al artiştilor basarabeni, care se conturează, din punct de vedere cultural, diferit în spaţiul românesc?
Există o diferenţă la nivelul percepţiei, pentru că venim dintr-un spaţiu „infectat” altfel şi atunci scoatem la suprafaţă nişte nuanţe diferite. Acesta e un plus la structurarea unor anticorpi, la structurarea unei imunităţi, pentru că noi venim cu „infecţii” în plus, iar aici în România găsim alte influenţe şi se produce fuziunea. Rezultatele sunt, în cel mai rău caz, curioase.

Din perspectiva unui basarabean plecat de acasă de mulţi ani, cum ţi se pare Moldova acum? Lumea spune că oamenii sunt mai liberi acolo...
Pentru unii e mai bine, pentru alţii e mai rău. Aici ţine totul de timp, pentru că generaţiile mai înaintate sunt obişnuite cu un anumit mod de viaţă şi sunt nostalgice, o nostalgie legată de tinereţe în primul rând, nu de cum a fost în sensul social. Eu încerc să nu dramatizez. Pentru că noi avem tendinţa de a dramatiza, de a face doine, de a plânge, de a lăcrima. Dar lucrurile se vor schimba în timp, pentru că în realitate procesul decurge mai lent. Poate există un plus de subestimare la români, într-un fel. Dar trebuie să mergem mai departe. Nu ne blocăm la subestimare.

Ruşii au făcut instituţii unde au modificat în aşa fel limba română încât să o transforme într-o limbă moldovenească
Mitoş Micleuşanu, artist

Eu încerc să nu dramatizez. Pentru că noi avem tendinţa de a dramatiza, de a face doine, de a plânge, de a lăcrima
Mitoş Micleuşanu, artist