Migranţii revin pe străzile din Timişoara. În jur de 30.000 transfugi aşteaptă în Serbia să treacă frontiera cu România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Migranţii primesc în continuare ajutoare din partea celor de la Logs Sursa Facebook/Logs

Înainte de Paşti, într-o acţiune fără precedent, la care au participat Poliţia naţională, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria şi Poliţia Locală, sute de migranţi au fost strânşi de pe străzi şi duşi în centrele din ţară de care aparţin. Problema nu a fost însă rezolvată, iar la Timişoara au început să reapară personele din Asia.

Înainte de Paşti, sute de persoane, majoritatea afgani, care erau pe străzile din Timişoara, dormeau în clădiri abandonate, sub poduri sau sub cerul liber, au fost strânse de autorităţi şi trimise spre centrele Inspectoratului General pentru Imigrări din ţară, unde aceştia au fost înregistraţi. Pentru o perioadă scurtă, migranţii au dispărut din peisajul urban al oraşului de pe Bega. Minunea nu a ţinut prea mult. Aceştia încep să revină în oraş, deoarece sunt liberi să călătorească unde doresc, conform Convenţiei de la Geneva.

“Înainte de Paşti, toate persoanele găsite pe raza localităţii au fost transportate la centrele de migranţi de la Şomcuta, de la Rădăuţi, Bucureşti etc. De acolo ei pot să plece, deoarece conform statutului refugiaţilor prin Convenţia de la Geneva, ei sunt liberi să circule din momentul în care intră în ţară. Mai mult, tot Convenţia de la Geneva prevede faptul că atunci când ei traversează ilegal o graniţă, ei nu pot să fie pedepsiţi penal. Ei toţi vor să vină spre Timişoara, ca apoi să încerce să forţeze graniţa spre Occident”, a spus Ovidiu Drăgănescu, subprefectul de Timiş.

"Se resping mult mai multe intrări decât la începutul anului"

O dată cu încălzirea vremii, cu venirea primăverii, era aşteptat ca numărul migranţilor care vor ajunge în România dinspre Serbia să crească. Deocamdată, conform subprefectului Ovidiu Drăgănescu, situaţia la frontieră este sub control.   

“Unii dintre ei mai trec şi frontiera, deşi procentul acesta de trece este tot mai bun din punct de vedere al activităţii Poliţiei de Frontieră. Se resping mult mai multe intrări decât la începutul anului. Vin direct în Timiş pentru că este cel mai accesibil pentru ei frontiera româno-sârbă pe uscat. Pentru restul ţării există un element natural, Dunărea, se trece mai greu, pe de altă parte Bulgaria este şi stat UE, spre deosebire de Serbia”, a spus Drăgănescu. 

Sursa arhivă 

Autorităţile promit că vor repeta acţiunile de dinaintea Paştelui.

“Evident că vom interveni din nou cu acţiuni de genul celor dinainte de Paşti. Efectiv culegere de pe stradă, plata unor autocare care să-i transporte înapoi în centrele de care aparţin, iar în cazul unora care se găsesc la a doua, a treia abatere de genul acesta, pot fi plasaţi în centre închise. În rest, ei sunt cetăţeni care se bucură de dreptul de a circula liber. Evident, cu rezervele amplicabile străinilor”, a mai afirmat Ovidiu Drăgănescu. 

Situaţia în Serbia nu este deloc liniştitoare. Zeci de mii de migranţi aşteaptă să plece de acolo spre Occident.

"Noi trebuie să continuăm prevenţia"

Cum graniţa cu Slovenia, Croaţia şi Ungaria este securizată ermetic, migranţilor le rămâne varianta cu România. 

“În Serbia sunt undeva între 20.000 şi 30.000 de migranţi care tind să plece spre Occident. Clar, una dintre rute este prin România, implicit Timişoara, care este cel mai expus la acest moment. Noi trebuie să continuăm prevenţia, să se patruleze foarte mult, să fie recuperaţi toţi migranţii de pe stradă. În ultimele zile, Poliţia Locală din Timişoara a strâns de pe stradă 105 migranţi. Din câte am înţeles, marea majoritate vin de la Şomcuta. Trebuie să evităm eventuale incidente între ei, dar cele care ar putea apărea cu localnicii. Iată că sunt tot felul de cazuri. Recent au fost acel incident cu migranţii care ar fi dormit pe câmp şi au fost loviţi de un tractor. Există aceste riscuri. Atrag atenţia şi vânătorilor să aibă grijă în perioada asta, pentru că este sezonul la căprioare. În localităţile de frontieră, mai ales”, a completat Cosmin Tabără, viceprimarul Timişoarei.  

Conform cifrelor dinainte de Paşti, în acest an, în România au fost 3.750 de cereri de azi, din care 3.400 cereau dreptul de şedere în Timişoara. În ultimul an, trecut graniţa peste 8.000 de persoane, care au fost distribuiţi în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări din întreaga ţară. 

Citiţi şi:

Cum a scăpat Timişoara de migranţii de pe străzi înainte de Paşte. Peste 3.200 de cereri de azil în oraşul de pe Bega

Criza migranţilor din Timişoara. Primarul, după uciderea unui afgan, în plină stradă: „Cauzele nu mai pot fi ignorate”

Mai multe pentru tine:
Transformă-ți cafeaua: Top 7 râșnițe de cafea 2026 – Cum să alegi modelul perfect pentru aromă intensă și prospețime garantată
Cele mai bune mașini de spălat vase independente 2026 – top 7 modele, cu recenzii excelente și preț avantajos. Economisește timp și energie
Cel mai bun espresor manual 2026 – Top 4 + alternative Breville & De’Longhi: transformă fiecare ceașcă într-un ritual de barista la tine acasă
Vin schimbări radicale de temperatură în martie. Experții vorbesc despre „o anomalie atmosferică de proporții”
Cafea ca la cafenea, fără efort, direct la tine acasă: Top 7 espressoare automate de top în 2026 – Găsește modelul perfect pentru dimineți pline de savoare
Top 7 espressoare cu capsule 2026: libertate totală, rapiditate și gust autentic – băuturi perfecte cu un singur buton, acasă
Unde studiază fiica lui Victor Ponta și a Dacianei Sârbu. Ce căuta Irina, de fapt, în Abu Dhabi
Cele mai bune 7 cafetiere din 2026 pe eMAG pentru dimineți perfecte cu cafea filtrată: Ghid complet pentru orice buget și necesitate
Bianca Drăgușanu a împlinit 44 de ani. Vedeta a fost răsfățată cu cadouri de zeci de mii de euro
Picioarele lui Kate, un nou subiect de discuție. După ce s-a descălțat ieri în public, a uimit cu începutul de monturi și unghiile nefăcute
Cât costă studiile la universitatea din Abu Dhabi unde merge Irina, fiica lui Victor Ponta. Instituția este una dintre cele mai costisitoare opțiuni academice din lume