Masă pentru pace. 2.000 de porții de iahnie de fasole, pe gratis de Ziua Națională în Timișoara. „Nu e mâncarea săracilor”

La finalul parade militare din fața Catedralei, printr-un gest simbolic dedicate Zilei Naționale a României, Piața Victoriei a devenit gazda evenimentului “Un prânz pentru pace”, realizat în cadrul proiectului Culinaria Banatica finanțat prin programul Timișoara 2023.

Pe scena din Piața Victoriei s-au pus la o masă de prânz, simbolic, mitropolitul Banatului, Ioan Selejan, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele CJ Timiș, Alin Nica, cât și prefectul Mihai Ritivoiu.

Invitații de pe scenă au vorbit despre pace și au subliniat poziția Banatului ca zonă cu risc minim de război în Europa. Discuțiile au fost moderate de Camelia Burghele, specializată în etnologie și antropologie culturală.

“Este un foarte bun prilej de a spune că stăm o dată la masă cu semenii, dar stăm la masă și cu divinitatea, pentru că ne găsim în mijlocul postului Crăciunului, e o ofrandă adusă ca un soi de mulțumire. Încercăm să încheiem cu aceea idee frumoasă: <fă Rai din ce ai>”, a spus Camelia Burghelea.

În acest timp, în zona rezervată gastronomiei Târglui de Crăciun, se pregătea un ceaun mare de iahnie de fasole.

“Ne-am gândit să reîntoarcem cumva comunitatea la o masă sărbătorească, pentru că această masă de 1 decembrie e o masă care unește etniile. Aici suntem renumiți pentru această multitudine de etnii și credem că la această masă ar trebuie să se așeze, cu toleranță, cu pace, toată comunitatea bănățeană. De aceea vrem să oferim o masă tuturor celor din piață. O masă tradițională. Încercăm să respectăm și legislația și autoritățile, facem lucrurile civilizat, pașnic, așa cum trebuie. Nu este mâncare pe scenă, este doar o masă simbolică, generică, în care încercăm să sugerăm pacea și unitatea din Banat. Întâi am prezenta proiectul pe scenă, după aceea ne vom bucura de bucate în zona gastronomică a Târgului de Crăciun”, a declarat Corina Macri, președintele HoReTim.

Iahnie de post sau cu cârnați

Restaurantul Nora a pregătit o delicioasă rețetă proprie iahnie de fasole. Toti cei dornici de o experiență culinară autentică au fost invitați să savureze acest preparat. Au fost pregătite în jur de 2.000 de porții.

„Ne-am pus să facem mâncarea de azi dimineață, de la 8.00. Avem aici o sută de kilograme de fasole, legume 30 de kilograme, ceapă, usturoi ardei capia, ardei gras roșu și galben, condimente, frunze de dafin, piper. Există și un secret al bucătarului, dar nu vi-l pot spune. De aia e secret. Oricum, e nevoie de multă răbdare și dedicație. Avem aproximativ 2.000 de porții, oferim pe lângă pâine și cârnați tradiționali pentru cei care nu țin post. Iahnia de fasole este de post, nu conține carne deloc”, a spus bucătarul de la restaurantul Nora.

Ziua Națională a României este de neconceput fără fasole. Fie simplă, fie cu ciolan, pentru cei care nu țin post. Românii care sărbătoresc 1 Decembrie în sânul familiei trebuie să aibă pe masă și fasole cu ciolan. Nu este un preparat exclusive al armatei, așa cum se crede, și nu e nici preparatul săracilor.

„Fasolea știm că întotdeauna a fost foarte valorizată în satul tradițional, chiar și în cel bănățean, deși al spune că în cel românesc, ardelenesc, a fost chiar și mai bine valorizată. Fasolea nu a fost pretențioasă și a putut crește în fiecare gospodărie. Nu exista gospodărie să nu aibă fasole de toate felurile. Am putea să ținem un curs universitar întreg doar despre soiurile de fasole și despre rețetele de fasole. În primul rând, în moment de Sărbători, era de post. Era o mare provocare pentru gospodina casei să pregătească o mâncare și gustoasă, dar și sățioasă. Fasolea trebuia mereu asezonată cu ceapă multă, cu legume multe. Tocana aceea era una dintre bazele alimentație tradiționale țărănești. La finalul postului, după tăierea porcului, se adăuga și carne. Nu este mâncarea săracului! Dar era una dintre mâncărurile gătite pe scară atât de largă, încât putem să o numim mâncare tradițională românească. Sigur, o găsim la toate popoarele din jur, dar felul în care gătim –a fost gătită și de mama și de bunica și e străbunica, rețetele au fost lăsate de la o generație la alta, pe linie feminină. Nu este mâncarea săracului, dar era și mâncarea săracului”, a mai declarat etnologul Camelia Burghelea.