Lista invitaţilor la FILT 2018. De la Juan Gabriel Vásquez, cel mai important scriitor columbian de azi, la H-R. Patapievici şi Mihai Şora

Cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara se va desfăşura în perioada 23-27 octombrie 2018, la Muzeul de Artă (Sala Barocă) şi la Galeria Calpe.

Eseistul Horia-Roman Patapievici este cel care deschide ediţia din 2018 a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara, cu o conferinţă având tema „Ţara în care locuim”, ce oferă o perspectivă largă asupra temei ediţiei din acest an: „Ţară. Ţară de adopţie”.

Juan Gabriel Vásquez, un scriitor care îşi împarte viaţa între două continente, multipremiat şi tradus cu succes la edituri prestigioase din întreaga lume, deschide serile dedicate literaturii la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara.

Prezenţa lui Juan Gabriel Vásquez în România ne oferă ocazia de a privi spaţiul european prin ochii unui european de adopţie. Este, în egală măsură, un exerciţiu de adâncire în istoria recentă a unei ţări pe care noi o asimilăm cel mai adesea unei părţi de lume, „America de Sud”. O ţară decimată de războaie între carteluri şi afaceri cu droguri, a cărei istorie recentă a născut frică.

Columbia, dincolo de realismul magic al lui Márquez: despre familii şi prietenii frânte de capriciul istoriei, despre neputinţa de a-ţi trăi viaţa simplu, despre fugă şi nevoia unei ţări de adopţie. „Una dintre cele mai originale voci ale literaturii latino-americane contemporane!” – aşa îl descrie pe Juan Gabriel Vásquez laureatul Nobelului literar, Mario Vargas Llosa.

Amfitrionul serii este scriitorul jurnalistul şi scriitorul Marius Constantinescu.

Nume de primă mărime ale literaturii europene

Cea de-a treia seară a FILTM le prilejuieşte iubitorilor de literatură din Timişoara întîlnirea cu trei prozatori, nume de primă mărime ale literaturii europene contemporane. Este vorba despre Burhan Sönmez, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori turci ai momentului. Constant susţinător al valorilor democratice şi liberale, Burhan Sönmez a fost nevoit să se desprindă de ceţurile Bosforului şi să petreacă mai bine de un deceniu în exil.

Biografia lui Dimitré Dinev duce până la capăt ideea de exil: născut la Plovdiv, după ce se refugiază în Austria, renunţă şi la limba bulgară pentru cea a ţării de adopţie. Cu toate acestea, prozele sale pleacă tot de la viaţa bulgarilor, surprinsă fie în claustrofobia comunistă, fie în deruta care a urmat căderii regimului, fie în exodul masiv către Occidentul tuturor speranţelor, patria imaginare.

Povestea exodului celui de-al treilea invitat al serii este povestea a milioane de români plecaţi „în afară” pentru o viaţă mai bună. Dar numai până la un punct – ajuns la muncă în Spania, Marin Mălaicu-Hondrari eşuează în a-şi asigura un trai mai bun, însă îşi vede visul împlinit: scrie prima lui carte şi învaţă limba spaniolă, devenind unul dintre cei mai apreciaţi scriitori şi traducători.

Amfitrioana serii este jurnalista Magda Grădinaru.

Patru prozatori din noua generaţie

Patru scriitori vin în faţa publicului timişorean în cea de-a patra seară a Festivalului. Patru prozatori din noua generaţie, care trăiesc şi scriu într-o lume reconfigurată, cu graniţe noi, având fiecare în bagaj „ţara de origine”, la care se întorc mereu, prin poveştile lor.

Vladimir Lorcenkov s-a născut la Chişinău, însă a debutat în Rusia, în 2003, cu un roman tradus ulterior în întreaga Europă, finalist, în 2014, la prestigiosul premiu Médicis étranger. 2014 este şi anul în care Lorcenkov se mută în Canada. De atunci, a publicat mai multe romane care l-au impus drept unul dintre numele de referinţă ale literaturii ruse contemporane.

În 1981, scriitorul elveţian Andrei Mihăilescu părăsea România alături de familie, fiind rupt total de ţara natală până la căderea regimului lui Ceauşescu. După anul 1989, revine periodic în România, ani de căutări care se vor concretiza în apariţia romanului său de debut, în 2015,  o radiografie a societăţii româneşti din perioada comunistă.

„Am două buletine. Două paşapoarte. Şi o singură ţară” – această declaraţie dintr-un articol semnat de Alexandru Vakulovski traversează deopotrivă biografia şi literatura autorului. Născut la Chişinău, scriitorul a debutat în România, continuând să-şi publice majoritatea volumelor la edituri româneşti, fiind astfel asimilat lumii literare autohtone.

Tot un fel de „documentarist” este şi scriitorul timişorean cu origini sârbe Goran Mrakić, cu ale sale Povestiri din garaj, cel mai recent volum al său, al cărui teren de investigare îl reprezintă lumea colorată a Timişoarei de dinainte şi de după anii '90.

Amfitrioana serii este scriitoarea şi jurnalista Daniela Raţiu.

Şase voci ale poeziei europene şi Mihai Şora

Cea de-a cincea seară a ediţiei din acest an a FILTM este dedicată poeziei: şase voci distincte ale poeziei europene de astăzi care vorbesc, în tot atâtea moduri, despre spaţii geografice, dar şi despre hărţi ale memoriei, despre naţiuni şi despre teritoriul universal al poeziei.

O seară de poezie plănuită să reunească exclusiv voci feminine, dar care nu îşi propune să chestioneze eterna dezbatere legată de existenţa unei „scriituri feminine”. La fel ca şi în celelalte seri, şi de această dată, în centrul atenţiei stă literatura central şi sud-est europeană, cu rădăcinile sale complicate.

Marie Iljašenko, una dintre cele mai cunoscute poete cehe din noua generaţie, cu origini ucrainene şi poloneze, scrie într-o limbă infuzată de amestecul lingvistic în care a crescut. Poemele lui Leire Bilbao, în limba bască, poartă amprenta tensiunilor dintre local şi naţional. Voce feminină puternică, poeta croată Lara Mitraković traversează în poemele sale memoria copilăriei, de multe ori nu atât de candidă, către un viitor la fel de incert: o Europă cu o arhitectură în plină schimbare.

Lor li se alătură trei poete autohtone: Teodora Coman – scriitoare intrată de mult în atenţia criticilor, una dintre vocile civice ale mişcării „Vă vedem din Sibiu” –, Lavinia Bălulescu – o poetă pentru care  înţelegerea cadrului social reprezintă deopotrivă cheia echilibrului său biografic şi materia primă ce stă la baza textelor sale – şi Moni Stănilă – scriitoare născută în Banat, ale cărei cărţi au fost primite cu entuziasm de cititorii şi critica din România, dar care în prezent se simte mai legată afectiv de Republica Moldova:  „La Chişinău sunt acasă!”.

Ediţia din acest an a FILTM se încheie în forţă, cu o intervenţie a filosofului Mihai Şora şi proiecţia unui un film despre poezie, realizat de Luiza Şora.
 

Amfitrionul serii este scriitorul Alexandru Potcoavă.

Citiţi şi:
 

Ce mai înseamnă astăzi conceptul de ţară? Răspund la întrebare Horia-Roman Patapievici, Mihai Şora şi columbianul Juan Gabriel Vásquez