Liban, de la „Elveţia Orientului” la războiul civil şi colapsul economic. O ţară cu un mozaic de populaţii şi religii

Explozia de la Beirut, de marţi, 4 august, va adânci criza în care se afla deja Libanul, o ţară cu aproximativ şase milioane de locuitori din Orientul Mijlociu.

Mulţi comentatori de politică externă din România vorbesc şi acum despre Liban ca „Elveţia orientului” şi spun că este o ţară prosperă. În realitate situaţia de acolo este dezastruoasă, ţara fiind de mult în prag de colaps economic şi în prag de război civil. L-am rugat pe Adrian Stepan, expert în problemele Orientului Mijlociu, să ne explice ce se întâmplă în Liban.

„Liban a fost o ţară prosperă între 1960-1975, când a izbucnit războiul civil. După 1990 şi-a mai revenit cât de cât, dar până în 2005 aveau pe teritoriu trupe de ocupaţie. Erau sirienii la ei din anii 80. Bashar al Assad le-a retras de abia în 2005, în urma protestelor. Cauzele războiului civil de acolo sunt un pic mai complicate”, a explicat Adrian Stepan. 

Acolo e un mozaic de populaţii şi de religii. Erau războaie de la mijlocul secolului al 19-lea, în perioada stăpânirii Otomane. S-au războit druzii cu creştinii maroniţi, pe urmă, după primul Război Mondial au intrat sub mandat francez şi a fost o perioadă de pace, în sensul că s-au răsculat toţi împotriva francezilor. După al doilea Război Mondial, au creat o constituţie interesantă. Preşedintele era crştin matonit, şeful guvernului trebuia să fie sunit şi şeful parlamentului musulman şiit. Dar în anii 50 au reapărut mici războaie civile, pentru că nu se înţelegeau unii cu alţii”, a mai adăugat Stepan.

Libanul a fost un paradis bancar

La începutul anilor 60, a început dezvoltarea Libanului, devenind Elveţia orientului. „În statele petroliere din Golf, conform regulilor nu aveai voie să depui bani în bancă şi nu aveai voie nici să iei bani cu împrumut. În Liban au apărut numeroase bănci, filiale ale băncilor occidentale, unde toţi îşi puteau depune banii. Aşa au venit banii în Liban. Mulţi din potentanţii ţărilor din Golf şi-au constuit case de vacanţe în Liban, au înregistrat firme în Liban. Zona este foarte frumoasă. De la Beirut, într-o oră ajungi la pârtiile de schi, la peste 2.000 de metri. Iar jos, la marea Mediterană este extraordinar chiar şi iarna. Mulţi au investit bani acolo. La începutul anilor 70, metru pătrat în Beirut se vindea şi cu 3.000 de dolari”, a mai explicat Stepan.

A început războiul civil

Visul frumos s-a năruit însă după un deceniu şi jumătate. A început un războiul civil sângeros, care a durat durat 15 ani, până în 1990.

.„Au venit în ţară sute de mii de refugiaţi palestinieni, s-au stabilit în Liban, unde şi-au fondat acele organizaţii de eliberare. Prin anii 70 au început deja confruntări şi neînţelegeri între miliţiile creştine maronite şi palestinienii stabiliţi acolo. Evident că musulmanii din Liban erau de partea organizaţiilor palestiniene. Scânteia care a aprins războiul a fost o problemă comercială, pe probleme de pescuit. Fiecare avea deja organizaţii paramilitare. Aşa că în 1975 a izbucnit războiul civil”, a mai spus Adrian Stepan.

Liban FOTO travelzoom.ro

Clasa politică a participat la distrugerea economică a ţării

Războiul s-a încheiat cu o pace în care s-a revenit din nou la împărţirea funcţiilor pe baze religioase şi etnice, cu sirienii rămaşi în ţară, cu şiiţii de la Hezbolah - singura formaţiune militară care nu a predat armele. 

„Armata siriană a rămas după 90. Au fost multe atentate teroriste, multe s-au pus în cârca sirienilor, altele în ale palestinienilor, a Hesbolahului, chiar a Israelului. Dar a fost relativ calm totul. Problema este că după criza din 2009, toată clasa politică a participat la distrugerea economică a ţării. S-au luat împrumuturi bancare mari, nesustenabile economic. Ţara are o agricultură relativ bine dezvoltată, dar nu au o industrie prea mare. Au trăit din intermedieri, din comerţ. Au existat înţelegeri oculte între politicieni, toate partidele erau abonate la banii băncilor. Era clară că problemele economice vor lovi Libanul”, a adăugat Stepan.

Liban FOTO travelzoom.ro

Problema refugiaţilor în Liban

Libanul se confruntă şi cu refugiaţii. În ţară de cei aproape 500.000 de palestinieni, se află în jur de 1,5 milioane de refugiaţi sirieni.

„Nemulţumirile şi problemele economice crează radicalizare, e clar că printre refugiaţi sunt şi tot felul de fundamentalişti sau de băieţi conduşi de serviciile secrete din jur, un alt factor destabilizator, clar”, a mai declarat Adrian Stepan. 

Liban FOTO travelzoom.ro

Liniştea dinaintea furtunii

În 2019, au reînceput protestele, exista riscul unui nou război civil, din cauze economice, dar s-au calmat odată cu pandemia de coronavirus.      

Explozia de la depozitul de nitrat de amoniu (s-au detonat 2.750 de tone de nitrat de amoniu) a provocat până acum moartea a peste o sută de persoane şi rănirea a peste 4.000 de cetăţeni.  

FOTO Profimedia

Citiţi şi:

De ce Orientul Mijlociu este o regiune complicată şi greu de înţeles. Expert: „Plata e în vieţi şi destine”

VIDEO Peste 300.000 de persoane au rămas fără locuinţă în urma exploziilor din Beirut. Imagini cu amploarea dezastrului