Istoricul Daicoviciu, despre ciocoismul unor funcţionari regăţeni aduşi în Banat după Marea Unire: „Frumoase perdele, să mi le aduceţi acasă!“
0Constantin Daicoviciu, unul dintre cei mai importanţi istorici români de la începutul epocii comuniste, a povestit o întâmplare petrecută la Lugoj, după unirea Banatului cu Regatul României.
Istoricul bănăţean Constantin Daicoviciu, născut în data de 1 martie 1898, în satul Căvăran, judeţul Caras-Severin, fost rector al Universităţii din Cluj şi director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei, a lăsat în urmă multe vorbe de duh. Una dintre ele se referă la prerioada în care a început instaurarea administraţiei româneşti în Banat şi Ardeal.
„În momentul unirii cu ţara, în Lugoj, ca peste tot în Ardeal şi Banat, s-a efectuat schimbul de administraţii. Astfel, sosit din Bucureşti, noul director al poştei din Lugoj, <regăţean> get-beget, şi-a vizitat instituţia, iar la sfârşit, privind încă o dată cu atenţie în jur, a exclamat: frumoase perdele, să mi le aduceţi acasă! Şi aşa mi-am dat seama care e diferenţa între administraţia austro-ungară şi cea românească“, spunea Constantin Daicoviciu.
Constantin Daicoviciu a ajuns cadru didactic la catedra de antichităţi clasice şi epigrafice la Universitatea din Cluj (1923-1968), din 1932 – conferenţiar, iar între 1940-1941, decan. În anul 1947 a preluat funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Asigurărilor Sociale şi Muncă. A fost rector între anii 1957-1968, iar între anii 1945-1973, a fost director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei. Din anul 1955 devine membru al Academiei Române. A fost un apropiat al lui Gheorghe Gheorghiu Dej.
În 1966, când a venit decretul cu întreruperea sarcinii, fiind şi preşedintele Consiliului de Stat, Daicoviciu a avut curajul la Bucureşti să-i spună lui Ceauşescu: „Până unde mergem. Să intrăm şi în patul omului?”.
Daicoviciu era un dur în problema naţională din cadrul universităţii din Cluj. El nu accepta afronturi şi dizidenţe etnice de la profesorii maghiari.
Cu o luna inainte de moarte, în faţa colaboratorilor şi colegilor universitari, Constantin Daicoviciu şi-a enumerat falsificările istorice, susţinând că teoria daco-romanismului nu poate fi sustinută ştiinţific.
Constantin Daicovici a murit în 27 mai 1973. Din anul 1973 satul natal Căvăran din judeţul Caraş-Severin poartă numele istoricului Constantin Daicoviciu.
Un institut de la Timişoara poartă numele istoricului: Centrul de Studii de Istorie si Arheologie “Constantin Daicoviciu” din cadrul Universitatii de Vest.
Citeşte şi:
Cum a confiscat Nicolae Iorga, prim-ministru al României, Lincolnul timişorenilor în anul 1931