„Istoria Banatului” - propusă la premiul Academiei Române: „Acum 30 de ani, conceptul de istorie regională era condamnat”

Răzvan Theodorescu, prezent la lansare, a declarat că va nominaliza “Istoria Banatului” la premiile Academiei Române.

Cea mai nouă şi complexă carte despre istoria Banatului a fost lansată la Timişoara. Este vorba de un volum monumental, care are peste 700 de pagini, o frescă a ultimilor 300 de ani de istorie a Banatului, realizată pe parcursul a zece ani de documentare şi muncă asiduă a istoricilor care au participat la realizarea cărţii.

Coordonatorul volumului „Istoria Banatului” a fost istoricul Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara.

La lansarea cărţii a fost prezent şi reputatul istoric Răzvan Theodorescu. 

Acesta a apreciat apariţia celei de-a doua ediţii a volumului şi a anunţat, în premieră, la evenimentul care a avut loc astăzi în Aula Magna a Universităţii de Vest că va nominaliza “Istoria Banatului” la premiile Academiei Române.

“Vreau să propun această a doua ediţie pentru un premiu al Academiei. Acest volum reprezintă mirabila întâlnire dintre Est şi Vest. Conceptul de istorie regională, care astăzi face furori în Europa, dar acum 30 de ani era condamnat, aş spune că are un suport democratic şi foarte actual. Ne place sau nu ne place, viitorul este al Europei Regiunilor. S-a vorbit de pasivismul bănăţean, comparativ cu efervescenţa transilvăneană, dar eu l-aş numi, mai degrabă, un anumit tip de înţelepciune austriacă. Stau şi mă întreb dacă această pasivitate nu vine, de fapt, dintr-o înţelepciune greu de înţeles pentru alte regiuni. Această deosebire dintre Transilvania şi Banat nu ne lezează cu nimic, ci, din contră, pune în valoare particularităţile fiecăreia dintre regiuni”, a spus Răzvan Theodorescu.

La „Istoria Banatului” au contribuit istorici din România, Serbia şi Ungaria. “În urmă cu 10 ani aveam primele întâlniri academici în jurul acestei teme şi am decis atunci că este important să scriem o istorie a regiunii. Această istorie a regiunii nu este în detrimentul istoriei generale, ci, dimpotrivă, vine să o completeze. E nevoie, în aceeaşi măsură, şi de o istorie a Olteniei, a Bucovinei, a Transilvaniei etc.”, a declarat Victor Neumann.