Fumătorii sunt mai vulnerabili la infecţia cu virusul SARS-CoV-2. Un motiv bun să se lase de acest viciu

Încă din 2002, în fiecare an, în a treia joi a lunii noiembrie este marcată „Ziua naţională fără tutun”, având drept scop conştientizarea pericolului permanent la care suntem expuşi atunci când alegem să fumăm.

Consumul de tutun reprezintă principala cauză de îmbolnăvire şi moarte prematură în Europa. Conform statisticilor, în fiecare an, peste 700.000 de oameni se sting din cauza afecţiunilor cauzate de fumat.   

Potrivit Eurobarometrului publicat în anul 2017, 26 la sută dintre europenii cu vârsta  între 15 şi 25 de ani şi 33 la sută dintre cei cu vârsta între 25 şi 39 ani fumează. 

În România, conform aceluiaşi sondaj, realizat de Comisia Europeană, consumul de tutun are o prevalenţă semnificativă, totalizând peste 5,5 milioane de  fumători, dintre care mai mult de 5 milioane fumează zilnic. Prevalenţa fumatului este de 28 de procente în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, aproape de media europeană (26%). 38 la sută dintre bărbaţi, dar şi 19 la sută dintre femei intră în această categorie.  

„Din păcate, s-a observat o creștere a interesului tinerilor față de produsele care conţin tutun. Astfel, putem spune că au apărut două noi categorii, cea a consumatorilor de tutun care vapează țigara electronică și cea a celor care consumă produsele de tutun încălzit”, spune Monica Marc, medic primar pneumolog la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara. 

Conform Global Youth Tobacco Survey, un alt sondaj realizat în 2017, deși consumul de țigară clasică a scăzut în rândul tinerilor din România, procentul elevilor cu vârsta între 13 și 15 ani care au consumat un produs din tutun, inclusiv produsele din tutun încălzit, a crescut în 2017 faţa de 2013 cu 7,5 procente.  

Anul 2020 a adus o nouă provocare, odată cu declanşarea pandemiei de COVID 19. Studiile au arătat că fumatul este asociat cu o severitate crescută a bolii şi chiar deces la pacienţii spitalizaţi, infectaţi cu SARS COV 2.  

„Fumătorii de tutun sunt mai vulnerabili la infectarea cu virusul SARS-COV 2, deoarece actul de a fuma implică contactul degetelor, eventual a ţigării contaminate, cu buzele, ceea ce creşte posibilitatea de transmitere a virusului de la mână la gură. Şi consumul de narghilea implică adesea mai mulţi consumatori, facilitând transmiterea virusului în comunitate. În plus, fiind încurajată munca la domiciliu, o bună parte dintre fumători cresc involuntar consumul de tutun”, spune Monica Marc, medic primar pneumolog la Spitalul Victor Babeş. 

Un centru funcţional de consiliere pentru renunţarea la fumat se găseşte în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase din Timişoara. Cei care doresc să nu mai fumeze pot primi sfaturi de la consilieri specializaţi, dar şi recomandări de tratament.  

„Noi am gândit un program prin care putem să oferim consiliere telefonică, inclusiv psihologică, celor care vor să renunţe cu adevărat la fumat. Este nevoie însă de multă răbdare şi mai ales ambiţie, ştiut fiind faptul că adesea e nevoie de mai multe tentative de renunţare”, a mai afirmat Monica Marc. 

Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara a pus la dispoziţie o pagină de internet destinată celor care vor să afle mai multe amănunte despre campaniile antifumat şi ceea ce trebuie să facă un fumător pentru a renunţa la tutun. Aceasta poate fi accesată folosind următorul link:  https://www.quit-smoking.life/.