Fotografii rare cu spectaculoasa faţadă vieneză a Operei din Timişoara din perioada interbelică
0În perioada interbelică, opera a avut două aspecte. Cel original, proiectat de vienezii Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner, şi „Arcul de triumf”, gândit de bucureşteanul Duiliu Marcu.
Emil Banciu, timişoreanul care a pus umărul la realizarea site-ului Banaterra (alături de Duşan Baiski) - o veritabilă enciclopedie online al Banatului, s-a specializat în albume fotografice. Ele sunt realizate de editura sa din Germania, eMedia, în special pentru şvabii bănăţeni care au emigrat din România. „Timişoara veche”, „Timişoara socialistă” sau „Timişoara interbelică” sunt ultimele albume care au fost prezentate de Emil Banciu şi la Timişoara.
Imaginile din albume au fost prelucrate după cărţile poştale din colecţia istoricului Thomas Remus Mochnacs.
Vă prezentăm câteva fotografii rare din albumul „Timişoara interbelică” care au în prim plan clădirea Operei. Sunt imagini în care se poate observa bine frumoasa faţadă cu aspect vienez, proiectată de arhitecţii Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner (constructori a numeroase săli de teatru din Europa - Budapesta, Viena, Szeged sau Odessa).
În perioada dintre cele două Războaie Mondiale, opera a avut două aspecte. Primul, cel original, gândit de cei doi arhitecţi vienezi. Faţada s-a păstrat şi după cele două incendii: din 1880 şi 1920.
Al dolea aspect din perioada interbelică este cel denumit „Arc de triumf”.
În 1933, aparent fără un motiv întemeiat, architectul bucureştean Diuliu Marcu, un admirator al lui Marcelo Piacentini – arhitectul preferat al dictatorului fascist Benito Mussolini, realizează un proiect simplu, care nu va mai avea nimic de-a face cu arhitectura pieţei centrale a Timişoarei.
Citiţi şi:
FOTO Timişoara în epoca socialistă. Imaginile inedite prelucrate după cărţile poştale din perioada 1960-1980
FOTO Cum arăta Timişoara în perioada socialistă. Atmosfera anilor '60 - '80 în oraşul de pe Bega în fotografii rare
FOTO Primarul Timişoarei nu doreşte aspect vienez pentru clădirea Operei. Va fi păstrată faţada de "Arc de triumf"