FOTO Statuia “Supermam” a încins spiritele în Timişoara. Oamenii se arată oripilaţi de lucrarea de pe strada Mercy

A fost dezvelită prima din statuile care vor străjui zona central a Timişoarei, reabilitată pe fonduri europene. "Supermam" aparţine sculptorului Virgil Scripcariu.

“Supermam” realizat de artistul Virgil Scipcaru, montată la intrarea pe strada Florimund Mercy, între Casa Bruck şi Palatul Baroc, a încins deja spiritele printre timişoreni. Marea lor majoritate îşi arată nemulţumirea pe reţelele de socializare. Oamenii consideră că statuia nu cadrează deloc cu arhitectura zonei.
 

O asemenea dezbatere furibundă în spaţiul virtual a mai avut loc în urmă cu trei ani, când primarul Nicolae Robu, numulţumit de cum arată lucrările de artă din parcul de sculptură Tuborg, i-a rugat pe timişoreni să îşi spună părarerea pe Facebook. Acesta dorea să desfinţeze parcul şi avea nevoie de susţinere publică.

Şi atunci a existat o mare aversiune faţă de operele de artă, însă atunci, în apărarea lucrărilor au intervenit artiştii din Timişoara.

“Este vorba de artă şi e o jignire pentru artişti să faci un referendum, pentru a întreba lumea dacă le place sau nu. Eventual pot fi consultaţi specialiştii, sculptorii cu experienţă, profesorii de la Arte. Dacă întrebi lumea vei constata că în oraş nu ar mai exista nicio operă, indiferent de numele artiştilor. Dacă cele din acest parc nu sunt înţelese, m-ar mira să fie cele ale lui Ingo Glass sau Peter Jecza”, spunea, în 2012, Ioan Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara.

Rugat să comenteze şi actualele lucrări care vor fi expuse în spaţiul public, Szekernyes a declarat că nu a văzut încă operele, însă o va face după ce va face turul lor. “E clar că oprerele trebuie să cadreze şi cu arhitectura. Nu pot fi puse doar aşa. Încă nu le-am văzut, ca atare nu pot să comentez”, a spus Szekernyes.

„Am vorbit cu mulţi artişti din Timişoara, niciunul nu a auzit aşa ceva, să întrebi lumea dacă le place o lucrare. Robu nu are pregătirea să înţeleagă o operă de artă. La acel parc au lucrat artişti unul şi unul, aleşi după o selecţie. Era o tabără finanţată de o companie privată, a fost un cadou pentru Timişoara. Kitschuri sunt în capul lui Robu, trăieşte în confuzie. Pe lângă artişti au participat şi doi arhitecţi cunoscuţi, Andrei Racolţa şi Romeo Szorad, s-a lucrat profesionist”, declara, în 2012, sculptorul Horia Bojin.

Robu doreşte un un Tarzan cu maimuţica

De această dată, Nicolae Robu nu şi-a mai dat cu părerea despre operele de artă, susţinând că e treaba specialiştilor şi al celor care lucrează în domeniu. Cu toate astea, Robu nu şi-a ascuns dorinţa de a avea şi statuia cu “Tarzan şi maimuţica”.

“Atunci când într-un muzeu se duc opere de artă nu se face consultare populară. Se consultă specialiştii legat de opere. Noi vom avea la Timişoara un muzeu stradal, în aer liber. Aceste obiecte sunt opere de artă şi trebuie să lăsăm specialiştii: arhitecţii, artiştii să se pronunţe. Eu nu mă pretind competent în acest domeniu. Educaţia mă face să spun că suntem într-un teritoriu unde nu se fac referendumuri, ci unde se decide pe principiul competenţei de specialitate. Nu e important să vă spun dacă mie îmi plac sau nu pentru că nu sunt specialist. Ar trebui să găsim loc în Timisoara şi pentru sculpturi care să fie din cealaltă categorie, să fie atractive pentru publicul larg. Ca optiune, mie mi-ar plăcea Weissmuller cu maimuţica alături. Cred că ar fi de mare efect celebrul Tarzan, născut fiind în Timisoara”, a declarat Nicolae Robu, citat de opiniatimisoarei.ro. 

Lucrare dedicată soţiei

Revenind la “Supermam”, iată cum caracterizează Virgil Scripcaru lucrarea sa: „Este lumea în care eu mă învârt zilnic, compusă din familia mea numeroasă şi situaţiile cu care ne întâlnim tot timpul. Am pornit de la un nume căruia, schimbându-i ultima literă (supermam, în loc de superman) mi s-a părut că-i schimb fundamental mesajul. Într-o lume a supermanilor, eu am vrut să vorbesc despre mamă, o fiinţă mult mai delicată, recunoscându-i superioritatea gingăşiei. Expoziţia aceasta îi este dedicată soţiei mele. Pentru că ea a dat naştere la şase prunci şi asta înseamnă mult pentru mine şi pentru ea. Ea este de şase ori supermamă, câte o dată pentru fiecare copil. O zeitate! Noi, bărbaţii, nu putem decât să constatăm şi să ne plecăm”.

Virgil Scripcariu s-a năcut în 1974, la Vatra Dornei. Este considerat unul dintre cei mai originali sculptori români contemporani. A contribuit memorabil la conceptul şi structura Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneţia în 2008. Are binecunoscute lucrări în spaţii publice din România şi din străinătate.

Alte două lucrări au fost montate deja, însă ele nu au fost încă dezvelite. Este vorba de “Coaja de om”, de pe strada Eugeniu de Savoya, şi “Marea piramidă”, în Piaţa Sfântul Gheorghe, ambele fiind realizate de Mircea Roman.

Toate cele şase lucrări au costat peste 600.000 de lei.