FOTO Protest fără precedent pentru un monument istoric din Timişoara: "Salvaţi Casa Mühle!"

Aproape 300 de persoane au fost prezente miercuri seara la Casa Mühle, pentru a demonstra că timişorenilor adevăraţi la pasă de trecutul oraşului, cât şi de viitorul lui

Întâlnirea a fost anunţată pe Facebook, unde timişorenii cu simţ civic s-au solidarizat pentru salvarea Casei Mühle, care a aparţinut celui mai important florar din Imperiul Austro-Ungar, omul datorită căruia Timişoara a căpătat renumele de oraş al florilor.

Casa de pe bulevardul Mihai Viteazul nr.3 a fost cumpărată de clanul Cârpaci, acum zece ani, care, în urma unei autorizaţii pentru lucrări de reparaţii la exterior şi interior, au decopertat vila şi au lăsat-o într-o stare deplorabilă.

Soluţia exproprierii

În urma presiunii timişorenilor, care au început proteste încă din luna decembrie, autorităţile locale s-au pus în mişcare, cerând ca dosarul să fie instrumentat mai repede.

De altfel, există câteva variante surprinzătoare de care autorităţile se pot folosi, chiar dacă această casă este în mod legal în proprietatea unor persoane. Soliţia este o expropriere în urma unei evaluări, iar proprietarul putând fi despăgubit. 

„Totul poate sta în semnătura domnului Titu Bojin, preşedinte CJT. Acesta poate recurge la prevederile Legii 422, ceea ce înseamnă că această casă poate deveni a oraşului. Dacă dânsul nu consideră oportun, vom apela la ministrul Culturii, care are aceleaşi posibilităţi. Oricum nu ne lăsăm până această casă nu va fi a Timişoarei”, a spus Corneliu Vaida, unul din iniţiatorii demersului Salvaţi Casa Mühle. 

Lumânări şi mesaje la casa florarului

La întâlnirea de miercuri seara, timişorenii, care au ocupat cele două trotuare care înconjuară casa, au aprins lumânări şi au lăsat numeroase mesaje pe gardul vilei. Deşi nu a fost o manifestare autorizată, municipalitatea a privit cu îngăduinţă acest demers, iar poliţiştii au vegheat ca mitingul să se desfăşuare în linişte.

„La expoziţia agro-industrială din 1891, de la Timişoara, la care a participat şi Împăratul Franz Iosef, grădinarul Wilhem Mühle a primit Crucea de Aur în grad de ofiţer şi a devenit florarul oficial al Curţii Imperiale de la Viena. Astfel că această casă este o moştenire patrimonială. Iar prin ce se întâmplă acum distrugem toată moşternirea oraşului. Este un simbil al oraşului florilor. Aştepăm ca administraţiei să îo pese de oraş, indiferent de culoarea politică”, a spus Daniel Vighi, vicepreşedintele Societăţii Timişoara.

Este prima acţiune de acest gen în care noua forţă civică din Timişoara, coagulată în jurul Ligii Bănăţene, şi-a făcut simţită prezenţa. 

Cine au fost Wilhem Mühle

Wilhelm Mühle s-a născut în 1844 în Boemia, la Kulm. A dobândit cunoştiinţe legate de creşterea florilor în Cehia şi Germania, apoi s-a stabilit la Timişoara, în anul 1876. El a ridficat oraşul la rang de oraş al florilor, exportând flori şi arbuşti în toată Europa. El este cel care asigura si aranjamentele florale la vizitele pe care Franz Jozef le făcea la Timişoara.

Wilhelm Mühle a fost decorat cu ordinul de merit "Crucea de aur cu coroana" şi a primit titlul de furnizor de flori al Curţii Imperiale şi Regale. 

S-a stins din viaţă la Timişoara, în 1908, însă, tradiţia a fost dusă mai departe de fiul său, Arpad.

La Timişoara, în anul 1888, Wilhelm Mühle a creat soiul „Madame Josephine Mühle”, un trandafir cu petale aurii cu pete albe, primul soi produs în Ungaria. 

Serele de flori ale familiei Wilhelm Mühle dispunea de 17 sere mari ocupând o suprafaţă totală de 8200 metri pătraţi. Poarta de intrare a firmei s-a aflat şi este pe Bulevardul Mihai Viteazul nr. 3, unde era şi locuinţa familiei. 

Plantaţia cea mai deosebită era de trandafiri a căror frumuseţe nu era întrecută niciunde în ţară. În nenumărate rânduri Regina Ungariei, Regina României şi Regina Serbiei au comandat coroane şi buchete de flori din această renumită grădinărie.

Cultivarea trandafirilor sub îndrumarea şcolilor timişorene, a ajuns o adevărată minune a oraşului Timişoara. 

O frumoasă operă florală s-a făcut la plantarea parcului Expoziţiei Agricole şi Industriale din anul 1891, devenit mai târziu Parcul Rozelor. Aceasta a fost amenajată de grădinarul artist Wilhelm Mühle gratuit, parţial în stil englez, parţial în stil francez, fiind vizitat şi de împăratul Franz Jozef, primind chiar numele acestuia pentru o vreme.

Arpad Mühle a donat Primăriei din Timişoara, în 1920, terenurile pe care s-au construit Universitatea de Vest şi Universitatea Politehnica.