FOTO Mărturii din epoca de aur a Olandei, la cea mai mare expoziţie Rembrandt din România

Timişorenii şi iubitorii de artă de ţară sau străinătate mai au la dispoziţie mai trei săptămâni pentru a vizita fenomenala expoziţie Rembrandt, de la Muzeul de Artă.

Expoziţia de gravuri semnate de renumitul artist olandez Rembrand (15 iulie 1606, Leiden - 4 octombrie 1669, Amsterdam) se bucură de un mare succes. Este vorba de cea mai mare expoziţie Rembrandt din România, care cuprinde 271 de capodopere. Expoziţia s-a deschis în cursul lunii decembrie, la Muzeul de Artă din Timişoara. 
 

Colecţia de aproape 300 de gravuri realizate de Armand Durant după Rembrandt van Rijn aparţine casei Euro Art Luxembourg, condus de Thomas Emmerling.

Cei care trec pragul Palatului Baroc din Piaţa Unirii vor avea ocazia de a redescoperi, a reciti şi a înţelege vocaţia şi identitatea culturală a Olandei şi a Occidentului. 

“Expoziţia Rembrandt – apogeul artei gravurii face parte dintr-un program prin care dorim să arătăm cum operele artistice şi ştiinţele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generînd un raport înnoitor între <spaţiul experienţei> şi <orizontul aşteptării>. Creaţia rembrandtiană este una profund individuală, dar şi una a mediului care a făcut-o posibilă, anume acela al Ţărilor de Jos atunci cînd, în secolul al XVII-lea -, fuseseră puterea dintîi a lumii”, spune Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara.

Expoziţie Rembrandt pune în lumină o întreagă istorie, iar o dată descoperite şi înţelese moştenirile ei vom observa mai exact ce este posibil sau imposibil de gândit la un moment dat.

“În reflecţiile formulate în albumul intitulat Eu jucându-mă de-a Rembrandt, Corneliu Baba asocia artei olandezului muzica lui Beethoven, stăruind asupra înrudirii dintre <orchestraţia umbrei şi luminei>, găsind similarităţile lor în <vocea poruncitoare a destinului> şi în  <aşteptarea dramatică>. Recitindu-l pe Rembrandt expus în marile colecţii ale lumii, Corneliu Baba este impresionat de forţa operei acestuia, de durata lungă în care ea se aşează: <Lumina zilei va străbate mereu şi azi ca şi atunci pe vremea lui, prin ochiuri de geam şi va cădea la fel pe chipurile oamenilor, pe obiecte de metal, pe faldurile mătăsurilor sau ale catifelelor, va desena pe ziduri umbre adînci sau uşoare. Lumina va lupta cu întunericul după aceleaşi legi imuabile spre a cuceri fiecare hegemonia>”, a mai spus Neumann.          

Expoziţia de gravuri a celebrului artist conţine un strălucit fragment din opera unui vizionar căruia lumina îi este cel mai de seamă ideal. 

În saloanele Palatului Baroc din Timişoara revedem articulaţiile de câmpuri din secolul de aur al Olandei secolului al XVII-lea: Latura ei socială, fenomenul religios, teme din viaţa economică, portrete ale burghezilor sau ale oamenilor simpli.

“Este mărturia universală a unui timp şi a unui spaţiu inimitabile. E o iluzie retrospectivă, fără de care însă nu vom afla nicicînd cum s-au născut competenţele rare ale fiinţei umane, cum s-a legitimat o creaţie şi cum a dobîndit prin ea însăşi un mare grad de autonomie”, a mai spus Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziţia Rembrandt de la Timişoara este deschisă până în 10 martie. Intrarea costă 20 de lei. Expoziţia este însoţită de un catalog complex, în limbile română şi engleză.