FOTO “Epoca neagră” a Timişoarei, scoasă la suprafaţă. Muzeu în aer liber în Piaţa Libertăţii
0Arheologii şi arhitecţii care lucrează în Piaţa Libertăţii au prezentat un plan de salvare a băilor turceşti care au fost descoperite în zona Cetate
Lucrările de arheologie din Piaţa Libertăţii se află pe final. Arheologii coordonaţi de Dorel Micle au reuşit să obţină informaţii valoroase, numeroase obiecte din Timişoara medievală, dar au scos la lumină una din cele mai importante clădiri din paşalâcul Timişoarei: băile turceşti.
După eliberarea cetăţii de către trupele habsburgice conduse de Eugeniu de Savoya, oraşul a fost reconstruit din temelii după regulile Europei Occidentale. Toate clădirile din epoca turcească au fost dărâmate, locul lor fiind luată de arhitectura barocă.
Printre clădirile care au fost dărâmate după anul 1717 se află şi băile turceşti, care alături de moschee, era cea mai important loc pentru musulmani. În urma săpăturilor din Piaţa Libertăţii au ieşit la iveală zidurile fostelor băi. Arheologii, arhitecţii şi reprezentanţii primăriei încearcă să salveze acum vestigiile. Ei au prezentat o variantă care presupune şi refacerea proiectului de reabilitare a Pieţei Libertăţii. Se doreşte realizarea unui perimetru de 300 de metri pătraţi care să fie un muzeu în aer liber.
“Am scos o jumătate de tonă de material arheologic. În Piaţa Libertăţii s-a descoperit, pe lângă cele două băi turceşti, o moară şi hambarul ei, strada care ducea la Poarta Cocoşului, o fântână, sistemul de canalizare austriacă, dar şi cea Vidrighină. S-a descoperit postamentul Monumentului Fidelităţii. Au ieşit la iveală şi clădiri din epoca medievală. Toate clădirile turceşti au fost dărâmate, iar oraşul a fost ridicat cu un metru din cauza noroiului”, a declarat Dorel Micle.
GALERIE FOTO
Muzeul în aer liber
Baia turcească scoasă la lumină arată şapte camere pavate cu cărămidă normală şi hexagonală. Arheologii au realizat pe calculator modelul băilor turceşti din Piaţa Libertăţii, care este asemnănătoare cu baia de la Priego de Cordoba, din Spania, care s-a aflat sub stăpânire islamică între 711 şi 1492.
“Ne-am gândit că aceast perimetru să fie integrat în noua arhitectură a pieţei. Vor fi cercuri concentrice în jurul monumentului baroc Sfântul Nepomuk şi Sfânta Maria. Se vor folosi două materiale diferite: cărămidă şi pavele de andezit. Zona băilor va fi tot circulară, pe o porţiune de 300 de metri pătraţi. Drumul se va coborî cu circa 50 de centimetri, iar monumentele vor fi tratate pentru a nu fi afectate de condiţii meteo”, a spus arhitectul Radu Mihăilescu.
Cei 164 de ani de dominaţie otomană
Pentru Banat şi Europa, 27 iulie 1552, a fost o zi tristă. Este ziua în care trupele otomane ale lui Ahmed Paşa, i-au măcelărit pe creştini care părăseau oraşul, în frunte cu comitele Ştefan Losonczy.
Timişoara a fost asediată fără folos de otomani în 1551, dar fost cuceriă în anul 1552 prin capitulare, cu promisiunea că cei care doresc pot să părăsească cetatea fără să păţească nimic. Pe 27 iulie 1552, otomanii nu s-au ţinut de cuvânt, iar la ieşirea creştinilor (maghiari, spanioli, germani) pe Poarta Azapilor, în frunte cu comitele Ştefan Lozonczy, au fost masacraţi.
Avea să urmeze 164 de ani de dominaţie otomană asupra Timişoarei şi Banatului, până la eliberarea habsburgilor.
Timişoara devine paşalâc, fiind condus de către un paşă de rang superior care avea în subordine sangeacurile Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche şi Ineu, iar din 1660, Caransebeş, Lugoj, Arad, Făget şi Becicherecul Mare.
Poveştile unei spion austriac
Henrick Ottendorf a fost trimis de diplomaţia habsburgilor ca ambsador în Timişoara, în 1663, pentru a negocia tratatul de pace cu Ali paşa. De pe urma hoinărelilor sale a rezultat cea dintâi hartă a străzilor din cetatea medievală a Timişoarei, însemnărle sale fiind folosite de Marele Stat Major Habsburgic.
Manuscrisele lui Ottendorf au fost descoperite în 1900, iar în 1943 apare volumul „De la Viena la Timişoara
Citeşte şi:
Aniversare tristă pentru Timişoara: în 1552 s-a lăsat întunericul dominaţiei otomane în Banat