FOTO Comoara nepreţuită ascunsă în subsolul Catedralei Mitropolitane din Timişoara

Mii de timişoreni trec pragul Catedralei Mitropolitane, dar prea puţini ştiu că la subsolul clădirii se „ascunde” un muzeu de artă religioasă.

Puţină lume ştie că subsolul Catedralei mitropolitane din Timişoara găzduieşte un muzeu. Acesta a fost realizat în 1974, la iniţiativa mitropolitului Nicolae Corneanu.

Sunt expuse importante cărţi de patrimoniu cum ar fi Noul Testament de la Bălgrad 1648, Biblia de la Bucureşti 1688, Cazania lui Varlaam din 1643 şi multe alte cărţi preţioase din secolul XVI –XVIII.
 

„Avem aici primele tipărituri în limba română. Ele sunt scrise cu litere chirilice, pentru că deşi suntem latini noi am scris cu litere chirilice până la reforma lui Cuza, din 1864. Cea mai veche carte este scrisă pe pergament, pe piele. Datează din secolul al XIV-XV-lea. Provine de la biserica din Caransebeş. Se ştie că la mănăstiri, de dimineaţa până seara, se scriau căţi”, a declarat părintele Aurel Filip, cel care se ocupă de muzeul Catedralei.

La muzeul Catedralei se află două exemplare din Cazania lui Varlaam, numită şi Cartea românească de învătătură. Una provine de la Beba Veche, cealaltă de la Mehadia. 

„Din 1652 avem Îndreptarea legii Târgovişte. La acea vremea legile bisericeşti erau şi laice. Această carte provine de la Pravila Mare, din judeţul Caras-Severin”, a mai spus Aurel Filip.

Pe un coridor care duce la muzeul de la subsol sunt expuse numeroase pietre funerare din Banat. Cea mai veche piatră funerară este una romană din secolul al II-lea. „Piatra a fost descoperită în anii 60 de un ţăran din Sichieviţa, Caraş-Severin, care ara în grădină”, a mai spus părintele Filip. 

Tot în muzeu au ajuns şi vechile limbi ale copotelor care băteau ora exactă de la ridicarea catedralei până în urmă cu cinci ani, când s-a trecut la un mecanism electric.

Patrimoniul de artă bisericească adăposteşte astăzi aproape 1.000 de piese printre care un însemnat număr de icoane pe lemn, pe sticlă şi pânză, obiecte de cult brodate, sculptate sau lucrate în metal şi un important fond de carte veche religioasă. 

Toate provin din biserici bănăţene şi datează din secolele XIV, XVI, XVII şi XIX. Documente exprimă nivelul cultural din Banat, evidenţiind în acelaşi timp sensibilitatea pentru frumos a credincioşilor.
 

Cea mai veche icoană este datată în XVII-lea şi provine dintr-o biserică din Jebel. Mai există două icoane care provin din biserica din Şviniţa, scufundată odată cu crearea Porţilor de Fier I. 

Documente de netăgăduită însemnătate istorică exprimă nivelul cultural din Banat, evidenţiind în acelaşi timp sensibilitatea pentru frumos a credincioşilor. În muzeu mai pot fi văzute şi două veşminte purtate de mitropoliţi.

Citeşte şi:

FOTO 20 de lucruri inedite despre Catedrala Mitropolitană din Timişoara

Fotografie inedită din anul 1946: Regele Mihai semnează actul sfinţirii Catedralei Mitropolitane din Timişoara

FOTO Cum s-a construit unul dintre simbolurile Timişoarei, Catedrala Mitropolitană