Experții explică efectele noilor taxe pentru românii de rând. De ce cred că majorările vor fi rostogolite în prețuri
0Un avocat specializat în consultanță de afaceri și un profesor de economie, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, au explicat pentru „Adevărul” care ar putea fi efectele noilor măsuri fiscale, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
„Creșterea salariului minim va însemna creșterea inflației. Mai mulți bani în piață înseamnă inflație mai mare, care înseamnă prețuri mai mari. Atunci când crește salariul minim cresc toate celelalte salarii pentru că cel care nu era pe salariul minim, era un pic deasupra, se va trezi ca femeia de la curățenie, pe salariul minim. Șeful lui, la fel o să ceară o mărire de salariu”, a explicat avocatul Avocatul Cătălin Pușa, specializat în consultanță de afaceri și fiscală.
Referitor la creșterile de taxe impuse firmelor, avocatul susține că „lucrurile sunt destul de clare”. „Când o firmă plătește taxe mai mari nu are de unde să scoată banii decât dacă rostogolește costurile cu taxele în plus în prețuri, pe clientul final. Să luăm exemplul băncilor care plătesc doi la sută pe cifra de afaceri. Este un impozit mare față de ce au plătit până acum. Pentru multe dintre ele este 40 la sută din impozitul pe profit anul trecut. Cu siguranță băncile vor rostogoli acele costuri pe clientul final. Vor crește ratele. Per total, creșterile de taxe și impozite duc la creșteri de prețuri la raft până când ajung în punctul în care nu se mai cumpără de la raft”, a mai declarat avocatul Pușa.
Specialistul susține că IT-ul nu va fi afectat foarte tare de eliminarea scutirii de impozit pentru salariile mai mari de 10.000 de lei. „IT-ul în România este încă suficient de ieftin față de Vestul Europei sau America. Suntem o pepinieră de IT încă suficient de ieftină. Referitor la multinaționale, nu cred că vor fi foarte afectate. Întotdeauna au știut să își optimizeze impozitul pe profit suficient de bine și să exporte profitul atunci când a fost cazul. Și ele vor rostogoli în preț creșterile de taxe”, a mai declarat avocatul Alexandru Cătălin Pușa, de la Alexandru Andreas&Asociații.
Explicațiile unui fost membru în CA al BNR
Profesorul de economie Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, este mai rezervat. Profesorul cerna susține că efectele noilor măsuri fiscale sunt foarte greu de estimat.
„Măsurile fiscale privesc în primul rând sectorul economic, firmele, dar și populația. E clar că orice impozit direct limitează veniturile și puterea de cumpărare a contribuabililor. E greu să spui dacă la scară macroeconomică acest lucru înseamnă o reducere a nivelului de trai pentru că statul cheltuie acești bani (n.r. din creșterea taxelor), printre altele, pentru a menține sau a spori veniturilor altor categorii (beneficiari ai pensiilor special, sectorul bugetar). Nu există o balanță care să permită să spunem dacă aceste lucruri se compensează sau nu. E clar că de la cine statul ia se socotește nedreptățit față de beneficiari”, a explicat profesorul Cerna.
Referitor la taxele impuse companiilor, efectul pe termen scurt este, potrivit profesorului Cerna, afectarea activității. „Dacă marile companii de exemplu sunt în mare măsură cu capital străin și sunt taxate suplimentar descurajează intrările de capital străin, investițiile străine în România care și așa au scăzut ca urmare a altor factori, printre care și războiul din Ucraina. Investițiile străine constituie unul dintre principalii factori ai creșterii economice pe care România a înregistrat-o în ultimii 30 de ani”, a explicat Silviu Cerna.
Cresc ratele dacă există cerere
Profesorul Cerna a mai spus că efectul asupra prețurilor depinde raportul între cerere și ofertă. „Dacă cererea nu este descurajată de creșterea prețurilor nu se duce în inflație”, a mai explicat Silviu Cerna.
Profesorul Cerna susține că „băncile vor încerca să recupereze aceste cheltuieli care le sunt impuse percepând dobânzi mai mari la creditele pe care le acordă și reducând dobânzile la depozite”.
„Dacă creșterea de credite e mare, ei pot să facă asta, dar dacă cererea de credite este redusă nu vor putea să repercuteze aceste creșteri pe clienți. De altfel, rentabilitatea băncilor nu este nici pe departe atât de exorbitantă cum se spune la noi. Sectorul bancar este prin prisma criteriului rată rentabilitate al optulea sector din România. Dacă criteriul de impozitare este așa-zisul profit exorbitant lucrurile nu pot fi susținute”, a mai spus fostul membru în Consiliul de Administrație al BNR.
Silviu Cerna susține că un efect al impozitării firmelor pe cifra de afaceri va fi reducerea sau stagnarea activității. „Creșterea economică este direct frânată sau, în cazul în care este posibil, să facă optimizări fiscale. În loc să faci un restaurant sau un hotel cu o cifră de afaceri mai mare, o pune pe nevastă, pune pe copil, face două IMM-uri și scade sub pragul impozabil. Măsurile nu par să aibă efectele care s-au spus în preambulul documentului oficial. Efectele vor fi dictate de cerere și ofertă, care e foarte diferită de la un sector la altul. Pe ansamblul economiei cererea e mai mare decât oferta pentru că de aceea este inflație”, a mai declarat profesorul Cerna pentru „Adevărul”.