Evaluarea pacienţiilor post-COVID 19: Cele mai grave complicaţii sunt fibroza pulmonară şi bolile vasculare pulmonare

Pacienţii cu forme de boală ce au necesitat spitalizare pot fi evaluaţi după externare, după cel puţin 30 de zile, continuându-se apoi cu reevaluări la 3 luni, la 6 luni şi la un an.

Vindecarea după infecţia cu Sars Cov 2 este un proces complex care necesită timp şi răbdare, iar evaluarea şi monitorizarea pacientului sunt indispensabile recuperării complete. Asta le spun specialiştii infecţionişti şi pneumologi celor care au trecut prin boală şi au rămas cu sechele. Iar numărul acestora este relativ mare, anunţă cei de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, pe pagina lor de Facebook.

Dacă formele uşoare, fără afectare pulmonară, de cele mai multe ori, nu necesită o evaluare post COVID, în cazul formelor medii şi severe aceasta este necesară, pentru că boala afectează întreg organismul, este una sistemică.  

O mare parte dintre pacienţi se recuperează şi fără ajutor de specialitate, însă procesul este unul de durată şi constă în odihnă şi creşterea treptată a activităţii fizice.  

“Unii pacienţi pot prezenta o întârziere în remisiunea simptomelor COVID-19. În linii mari, cei care au trecut printr-o formă moderată sau severă de boală pot fi împărţiţi în două categorii, cei care rămân cu sechele grave, de exemplu cei care dezvoltă complicaţii trombembolice, şi cei care au, de fapt, un tablou clinic nespecific, de exemplu oboseală şi dificultăţi de respiraţie. Până acum am stabilit că putem vorbi de un COVID-19 post-acut, cu o durată de peste trei săptămâni de la debutul primelor simptome, şi un COVID-19 cronic, care se întinde pe o perioadă mai mare de 12 săptămâni. Noi le recomandăm realizarea unei evaluări doar celor care prezintă simptome reziduale pulmonare”,  a spus  Noemi Suppini Porojan, medic specialist pneumolog la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie din Timişoara. 

Necesită reabilitare prin practicarea de exerciţii specifice

Pacienţii cu forme de boală ce au necesitat spitalizare pot fi evaluaţi după externare, după cel puţin 30 de zile, continuându-se apoi cu reevaluări la 3 luni, la 6 luni şi la un an. 

 Programul poate fi însă modificat în funcţie de starea clinică. Indicaţiile pentru evaluarea de specialitate includ evaluarea clinică respiratorie, evaluare cardiacă, dar şi una a simptomelor neurologice persistente sau progresive. 

“Cele mai grave complicaţii apărute la nivelul sistemului respirator, după COVID-19, sunt fibroza pulmonară şi bolile vasculare pulmonare. Pacienţii cu dificultăţi de respiraţie, au saturaţii de oxigen scăzute, şi necesită reabilitare prin practicarea de exerciţii specifice, dar şi îngrijiri paliative şi ale simptomelor. În cazul pacienţilor cu afectare pulmonară post-COVID se constată o disfuncţie ventilatorie restrictivă, care se corelează cu leziunile fibrotice detectate pe investigaţiile imagistice”, a mai spus Noemi Porojan-Suppini (foto). 

Investigaţiile sunt gratuite

Evaluarea post infecţie cuprinde efectuarea unui examen clinic, măsurarea parametrilor vitali, de exemplu saturaţie în oxigen, tensiune arterial şi frecvenţă cardiacă. De asemenea, este necesară efectuarea unor analize biologice uzuale: hemoleucogramă, profil inflamator: proteina C reactivă, VSH, LDH, feritină, analize ce pot indica persistenţa inflamaţiei, profilul de coagulare a sângelui şi analize biochimice: uree, creatinină, transaminaze şi glicemie, spun cei de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara.  

În cele mai multe cazuri se recomandă realizarea unor teste imagistice CT sau radiografie toracică, dar şi teste de explorare a funcţiei pulmonare, acestea presupunând realizarea unei spirometrii.  

Tot acest set de analize poate fi realizat la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara. 

Investigaţiile se realizează gratuit, pe baza unei trimiteri de la medicul de familie către medicul specialist pneumolog şi în urma unei programări.