Demolarea Morii Clara din Lugoj, oprită de Institutul Naţional al Patrimoniului. Existau deja toate avizele necesare pentru ridicarea unui Lidl
0Moara Clara din Lugoj, construită în 1916, se doreşte să fie demolată integral, în locul ei urmând să se construiască unui supermarket Lidl.
Situaţie fără precedent la Lugoj, unde două instituţii ale statului român au viziuni diferite asupra unei clădiri care ar urma să fie demolată. Este vorba de Moara Clara, construită în 1916.
Proprietarul a primit în acest sens toate avizele pentru demolarea morii şi construcţia unui supermarket Lidl. Unda verde a venit din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş, care în aviz a semnalat lipsa de valoare a clădirii.
În urma semnalelor trase de societatea civilă din Lugoj, Institutul Naţional al Patrimoniului a intervenit şi a venit cu un răspuns surprinzător, contrazicând specialiştii de la Timişoara, şi sesizând Primăria Lugoj că moara are elemente de construcţie importante din punct de vedere al monumentelor.
Administraţia lugojeană se află acum într-o situaţie ingrată, pentru că nu mai poate emite autorizaţia de demolare, deşi proprietarul clădirii are toate avizele necesare. Primarul Claudiu Buciu spune că aşteaptă ca cele două autorităţi, Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş şi Institutul Naţional al Patrimoniului să se pună de acord şi să emită o decizie comună cu privire de valoarea istorică a Morii Clara.
„Proprietarul a depus la noi documentaţia în vederea obţinerii autorizaţie de demolare, însă, între timp, am primit o solicitare de la Institutul Naţional al Patrimoniu, prin care ne-a fost solicitat să nu emitem această autorizaţie, invocându-se elemente care ţin de importanţa arhitecturală a clădirii. Cumva, noi suntem într-o situaţie ingrată din punct de vedere administrativ pentru că proprietarul clădirii are toate avizele necesare, chiar şi din partea instituţiilor care se ocupă de protejarea monumentelor, pe de altă parte, Institutul Naţional al Patrimoniului, care este tot o autoritate de protecţia clădirilor de patrimoniu, ne solicită să nu aprobăm această demolare”, a declarat Claudiu Buciu, primarul Lugojului.
„Decizii care au afectat iremediabil patrimoniul lugojean”
Unul dintre iniţiatorii petiţiei împotriva demolării Morii Clara este muzeograful Ovidiu Gaidoş.
„Inexplicabilul situaţiei constă în faptul că avizul pentru soarta imobilului a întârziat mai bine de un an, pe considerentul că faţada corpului principal, ridicat în jurul anului 1900 şi extins în 1916, are elemente decorative specifice arhitecturii industriale de la începutul sec. XX (profiluri în relief de tencuială), care au întărit ideea necesităţii conservării şi integrării ei într-o clădire nouă. Aflată sub presiunea constantă a dezvoltatorilor imobiliari, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş condusă de Sorin Vlad Predescu (cu competenţe în management cultural, psihologia socială, educaţia adulţilor, conform CV) a decis, după o dezbatere pe repede înainte în Comisia zonală a monumentelor istorice (organism consultativ, fără personalitate juridică) că moara trebuie demolată integral! De-a lungul anilor Direcţia pentru Patrimoniu Timiş a avut o serie de „scăpări grave”, care au afectat iremediabil patrimoniul lugojean şi nu numai, prin ignorarea intervenţiilor ilegale ce au fost semnalate la diverse monumente sau clădiri aflate în zone de protecţie”, a scris Ovidiu Gaidoş pe pagina de Facebook.
„Ar putea fi transformat uşor într-un hotel”
Muzeograful adaugă că în toată Europa, clădirile industriale vechi sunt puse în valoare prin reabilitare totală sau prin conversia spaţiului la alte funcţiuni decât cele pentru care au fost proiectate iniţial.
„Corpul principal al morii, construit în jurul anului 1900 şi extins în 1916, ar putea fi transformat uşor într-un hotel, spaţiu comercial, respectiv integrat într-un ansamblu de locuinţe. În orice caz soluţia de compromis o reprezintă păstrarea faţadei care, pe lângă valoarea arhitecturală şi istorică locală, are şi o puternică încărcătură emoţională pentru lugojenii care îşi aduc aminte cu nostalgie de acest reper industrial al urbei. Demolarea integrală a morii „Clara” reprezintă un brutal atac asupra identităţii locale şi o şansă pierdută pentru regenerarea urbană (revitalizarea) a unui cartier periferic al Lugojului. În rândul publicului larg persistă falsa impresie că prin salvarea acestui imobil istoric se frânează o investiţie majoră în zonă, cum ar fi un nou magazin Lidl, ceea este total eronat. Dimpotrivă, se poate ajunge la un consens - intermediat de primărie sau de Direcţia pentru Cultură Timiş - cu investitorul, pentru conservarea măcar a faţadei şi introducerea ei într-un traseu cultural urban, ceea ce ar adăuga valoare şi noului proiect arhitectural propus”, a mai transmis Ovidiu Gaidoş.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Cum redau italienii strălucirea de odinioară palatelor din Timişoara. Clădirile istorice sunt renovate şi închiriate FOTO