Cum funcţiona una dintre cele mai mari reţele de trafic de migranţi din Europa. Rolul ofiţerului sub acoperire
0O sentinţă a Curţii de Apel Timişoara, care a emis decizia finală în cazul unei uriaşe grupări de trafic de migranţi, scoate la iveală modul în care migranţi din Orient ajung ilegal în Europa, tranzitând România. Timişoara era un punct cheie pe harta traficului de migranţi.
Un dosar trimis în judecată de DIICOT şi finalizat recent printr-o sentinţă definitivă a Curţii de Apel Timişoara arată în detaliu modul în care funcţiona o reţea de trafic de migranţi. În acest caz, în reţeaua cu ramificaţii în Germania şi Marea Britanie au fost implicaţi opt irakieni, doi români şi un bulgar, care au primit pedepse cuprinse între doi ani cu suspendare şi trei ani şi nouă luni de închisoare cu executare. Cea mai mare pedeapsă, trei ani şi nouă luni, a primit-o liderul reţelei, irakianul Harez Kazi Bak, care este şi dat în urmărire pentru executarea pedepsei.
O afacere de sute de mii de euro
Ancheta în cazul reţelei de trafic de migranţi a fost deschisă în 2017 pe baza unor date care arătau că migranţi din Orient sunt introduşi fraudulos în România din Serbia şi Bulgaria şi transportaţi până în Timişoara, unde sunt cazaţi la diferite pensiuni din zonă, până la momentul organizării trecerii frontierei cu Ungaria şi transportării acestora mai departe către destinaţiile finale, în special Germania. Datele DIICOT mai arătatu că pentru aceste servicii migraţii plătesc de regulă sume de 4-5.000 de euro de persoană.
O uriaşă reţea de trafic de migranţi
În urma schimbului de informaţii cu procurorii germani, bulgari şi englezi, anchetatorii români aveau să constate că membrii grupării de irakieni care acţiona în Timişoara făceau parte dintr-o uriaşă reţea de trafic de migranţi constituită la nivel european. Reţeaua, care era formată din irakieni de origine kurdă, şi-a dezvoltat cu timpul segmente naţionale, în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradiţională de migraţie, respectiv Turcia - Bulgaria, Serbia -România - Germania.
Potrivit datelor strânse cu ocazia anchetei, grupurile de migranţi aflate în Turcia erau trecute în Bulgaria, unde componenta reţelei era coordonată de bulgarul Asenov Kirilov. „În Bulgaria, o parte a migrantilor erau încărcaţi în tiruri, conduse de cetăţeni turci sau bulgari, care intrau în România, sub aparenţa realizării unor transporturi legale de mărfuri şi se deplasau la graniţa de vest a României, în scopul tranzitării frontierei către statele din vestul Europei. Alte grupuri de migranţi erau direcţionate de reţea către Serbia, de unde li se asigura intrarea în România prin trecerea frontierei pedestru, peste fâşia verde, în grupuri de până la 20 de persoane. După intrarea în ţară, aceste grupuri erau preluate din proximitatea frontierei, cu autoturisme mici, de către membri ai grupării din România, contactaţi expres în acest scop”, arată DIICOT.
Potrivit anchetatorilor, grupurile de migranţi care ajungeau în România erau cazate, pe diferite perioade, la anumite pensiuni din Timişoara, până li se asigura transportul către Germania. Din grupurile de migranţi care ajungeau în Germania, o parte erau preluaţi şi transportaţi mai departe către Marea Brltanie.
Ofiţer sub acoperire, infiltrat în reţea
DIICOT a reuşit să introducă în reţeaua de traficanţi de la Timişoara un investigator sub acoperire cu ajutorul căruia au fost documentate zeci de tentative de scoatere din România a sute de migranţi. Potrivit DIICOT, numai în perioada iunie 2017 - februarie 2018, reţeaua condusă de irakianul Harez Kazi Bak a găzduit în Timişoara, pentru a-i pregăti să iasă din ţară, 340 de migranţi. Un calcul simplu arată că dacă membrii reţelei încasau 5.000 de euro de la fiecare migrant, ajungeau la o afacere de 1,7 milioane de euro.
„Banii nu sunt o problemă pentru mine”
Ancheta DIICOT avea să scoată la iveală că migranţii care voiau să ajungă în Europa prin intermediul grupării care acţiona în Timişoara aveau o înţelegere cu călăuzele. Predau banii unui „garant” cunoscut de ambele părţi, iar călăuza îşi primea banii numai în momentul în care migrantul ajungea la destinaţie şi îşi dădea ok-ul pentru predarea banilor.
Potrivit DIICOT, gruparea de trafic de migranţi era extreme de bine pusă la punct, folosind dispozitive GPS şi appiicaţii mobilea, atât pentru comunicare, cât şi pentru deplasarea uşoară în teren şi identificarea locaţiilor unde se află migranţii;
De asemenea, pentru pentru transportul migrantilor erau folosite maşini înmatriculate în alte ţări pentru a face dificilă verificarea acestora. Ancheta a mai arătat că fiecare operaţiune era atent pregătită, începând de la comunicarea zonei prin care erau introduşi migranţii în ţară, până la preluarea acestora şi transportarea către Timişoara, iar apoi către frontiera de vest a ţării.
Procurorii DIICOT au reuşit să intercepteze mai multe discuţii ale membrilor reţelei, una din discuţiile liderului grupării cu investigarorul sub acoperire arătând că irakianul îi spune ofiţerului infiltrat: „Banii nu sunt o problemă pentru mine. Da îmi place ca A. să fie în regulă. Oamenii să fie în regulă. Banii nu sunt o problemă. Ok ?”.
În final, cei doi români implicaţi în reţea ca „transportatori” ai migranţilor au primit doi, respectiv trei ani cu suspendare, iar irakienii au primit pedepse cuprinse între trei ani şi patru luni şi trei ani şi nouă luni de închisoare cu executare. Unul dintre irakienii implicaţi în dosar a murit înainte de pronunţarea sentinţei finale.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Evadare din carantină. 12 migranţi au fugit din barăcile în care au fost izolaţi de autorităţile din Timişoara