Cum au încasat funcţionari din Primăria Timişoara 8 milioane de lei care nu li se cuveneau. Metoda „stimulentelor pentru administrarea creanţelor fiscale“
0Nereguli grave descoperite într-una dintre cele mai mari primării din România de Curtea de Conturi, care acuză plata ilegală a unor stimulente pentru administrarea creanţelor fiscale unor functionari care nu au atribuţii în acest sens. Metoda a fost declarată ilegală de instanţă. Cu toate acestea, plata stimulentelor a continuat până în vara anului trecut.
Una dintre cele mai tari afaceri cu stimulente oferite funcţionarilor a fost pusă pe picioare la Primăria Timişoara, începând cu anul 2010. Încă de atunci, Curtea de Conturi a descoperit plata unor stimulente pentru administrarea creanţelor fiscale unor persoane care nu au dreptul să primească astfel de stimulente. Practic, în baza unor „adeverinţe” emise de şefi, funcţionari din Primăria Timişoara au beneficiat de stimulente pentru administrarea creanţelor fiscale, chiar dacă nu aveau niciun fel de activitate în acest domeniu.
În urma deciziilor emise de Curtea de Conturi au urmat şi o serie de procese în instanţă prin care acordarea stimulentelor pentru administrarea creanţelor fiscale unor persoane care nu au în fişa postului astfel de atribuţii a fost declarată ilegală. În 2014, în baza unei legi emise de Guvernul Ponta, funcţionarii care ar fi trebuit să restituie banii au fost exoneraţi de la plata sumelor. Deşi, fusese declarată ilegală, plata stimulentelor unor persoane care nu aveau dreptul la astfel de stimulente a continuat la Primăria Timişoara.
Astfel, cu ocazia controlului efectuat în cursul anului 2017 la Primăria Timişoara, auditorii au descoperit că din iunie 2016 până în iunie 2017 s-au plătit stimulente pentru administrarea creanţelor fiscale unor persoane care nu aveau acest drept în valoare de peste opt milioane de lei.
În plin control al Curţii de Conturi, primarul Nicolae Robu a dispus, printr-o notă internă, sistarea plăţii stimulentelor, invocând procesele pierdute de primărie în acest sens: „Fiind informat că PMT a pierdut în instanţă mai multe litigii cu Curtea de Conturi cu privire la efectuarea unor plăţi salariale către anumiţi angajaţi - sporuri de administrare creanţe fiscale, etc., dispun sistarea imediată a acestora şi luarea tuturor măsurilor ce derivă din sentinţele respective. Răspund şeful serviciului Resurse Umane şi şefii tuturor structurilor organigramice de rangul I implicate”.
Ultimul proces dintre Primăria Timişoara şi Curtea de Conturi pe tema stimulentelor pentru administrarea creanţelor fiscale îi vizează pe funcţionarii Direcţiei de Evidenţă a persoanelor. Primarul Nicolae Robu susţine că banii vor fi recuperaţi, conform sentinţei. În privinţa stimulentelor care au continuat să fie plătite după ce au fost declarate ilegale, Robu îi pasează responsabilitatea şefei Resurselor Umane din Primăria Timişoara, Rodica Aurelian. „Au fost procese câştigate de angajaţi ai primăriei pe aceste speţe şi de fiecare dată Curtea de Conturi a reluat controlul. Doamna Aurelian mereu spunea: «E corect ce am făcut, că uite părerea instanţei». Judecătorii nu pronunţă aceeaşi soluţie pentru cazuri identice. În România este aşa pentru că nu se merge pe precedent”, a declarat Robu.
Cum a încercat şefa de la Resurse Umane să obstrucţioneze controlul Curţii de Conturi
În raportul întocmit ca urmare a controlului realizat la Primăria Timişoara, auditoria Curţii de Conturi au arătat cum a încercat şefa Resursei Umane să le pună beţe în roate auditorilor, refuzând să le pună la dispoziţie documente şi chiar să le răspundă auditorilor la telefon. „Doamna Aurelian Rodica a pus la dispoziţia echipei de audit un document cu date inadecvate pe care a refuzat să îl semneze precizând că este un document de lucru pe care nu şi-l asumă pe motiv că respectivul document nu este un document oficial. De asemenea pe parcursul misiunii de audit colaborarea auditorilor publici externi cu Şeful Serviciului Resurse Umane – Aurelian Rodica a fost una dificilă, informaţiile, actele, documentele solicitate au parvenit auditorilor cu întârziere iar urmare refuzului acesteia de a răspunde până şi la apelurile telefonice ale auditorilor, echipa de audit a solicitat sprijinul persoanei de contact desemnată cu ocazia şedinţei de deschidere a auditului financia”, se arată în raportul Curţii de Conturi.