Compania Kaufland, obligată prin decizie definitivă să-i plătească 100.000 de lei unei foste angajate. Cum a ajuns femeia să nu mai poată merge pe tocuri

Curtea de Apel Timişoara a pronunţat sentinţa finală într-un dosar în care o fostă casieră dintr-un supermarket Kaufland din Arad a solicitat daune morale de 300.000 de lei pentru traumele suferite în urma unui accident de muncă.

Judecătorii din Timişoara au pronunţat decizia finală în dosarul în care o fostă angajată Kaufland a dat compania în judecată cerând daune morale de 300.000 de lei pentru traumele suferite în urma unui accident de muncă petrecut în 2013.

Potrivit cererii de chemare în judecată, în seara zilei de 22.11.2013, casiera era la serviciu, lucrând până în jurul orei 21.00 la casa de marcat numărul 8.  Pentru că la ora respectivă nu mai erau clienţi,  a primit sarcină de la şeful de zi să se ocupe de marfa provenită din returul de la casele de marcat, transportul acesteia cu ajutorul cărucioarelor de cumpărături şi plasarea la rafturile de provenienţă. În timp ce era pe scară pentru a aranja marfa la raftul cu produse de sezon din cadrul raionului dulciuri,  un coleg de la raionul băuturi a lovit scara pe care se afla colega lui cu transpaleta electrică, mişcând-o, suficient cât femeia să se dezechilibreze şi să cadă de pe scară pe piciorul drept, suferind o fractură de calcaneu.

După şase luni de concediu medical, casiera s-a întors la serviciu. Pentru că durerile nu au lăsat-o, femeia a cerut să îi fie încredinţate doar sarcini care nu necesită statul în picioare. „Cu toate acestea, la o durată de muncă de peste 4 ore, fără a sta întinsă pe o poziţie orizontală, piciorul drept se umfla generând o stare de durere accentuate”, se arată reclamaţia femeii din instanţă.

Femeia a mai arătat că în perioada de refacere a consultat mai mulţi medici din ţară şi străinătate, iar unii i-au spus că e nevoie de o perioadă lungă de refacere, iar alţii nu i-au dat nicio şansă de revenire. În decembrie 2016, casiera a fost supusă unei noi intervenţii chirurgicale. Pentru că durerile persistau, în 2017, femeia a deschis proces, cerând instanţei să oblige Kaufland la plata unor daune morale de 300.000 de lei.

Femeia a arătat că „prin fracturarea calcaneului şi aplatizarea piciorului, generând dureri ireversibile este evident i s-au alterat condiţiile de viaţă, că nu mai are posibilitatea de a contribui la bunăstarea familiei sale, în acelaşi mod, că i s-a alterat şi imaginea de sine, precum şi că posibilitatea de a participa din plin la viaţa socială s-a diminuat, spre exemplu.: neputând purta încălţăminte pe toc sau exercita sporturi de agrement: ski, drumeţii montane, ce necesită o intensă utilizare a piciorului”.

În procesul judecat în primă instanţă la Tribunalul Arad, Kaufland s-a apărat arătând invocând, pe de o parte, prescripţia dreptului de a deschide acţiune în instanţă. Pe de altă parte, Kaufland a arătat că „şi-a îndeplinit toate obligaţiile şi a depus toate diligenţele astfel încât la locul de muncă să nu aibă loc accidente de muncă, salariaţii fiind instruiţi cu privire la modul în care trebuie să utilizeze mijloacele societăţii, dar şi cu privire la riscurile existente la locul de muncă”. „Singura faptă de care s-ar fi putut face vinovată pârâta societate în incidentul în care a fost implicată reclamanta, respectiv neinstruirea salariaţilor cu privire la utilizarea transpaletei, nu există”, s-a mai apărat Kaufland în proces.

Prima fază a procesului s-a judecat la Tribunalului Arad, magisteaţii de aici admiţând în parte cererea angajatei Kaufland şi obligând compania să îi plătească femeii suma de 100.000 de lei daune morale. „Angajatorului îi incumbă o obligaţie de rezultat şi nu de diligenţă, context în care dacă unul dintre salariaţii săi a suferit un accident de muncă, se poate concluziona că măsurile luate pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor nu au fost corespunzătoare. Raportat la specificul activităţii societăţii pârâte, aşa cum susţine reclamanta, securitatea angajaţilor putea fi asigurată prin instalarea unor piedici sau alte elemente ce puteau împiedica contactul dintre angajaţi, ori prezenţa în acest interval a altei persoane care să asigure evitarea oricărui accident”, se arată în hotărârea Tribunalului Arad, care a fost atacată cu apel şi care a fost menţinută, recent, de Curtea de Apel Timişoara.