Biserica din Timişoara convertită de Armata Roşie în centrală telefonică. Turnul a fost ciuruit de tiruri de artilerie
0Biserica romano-catolică din cartierul Fratelia are o poveste inedită. Consacrarea bisericii a fost făcută în 6 iulie 1930 de către episcopul Augustin Pacha.
Biserica parohială romano-catolică din cartierul Fratelia, cu hramul „Sfântul Iosif”, a fost construită între anii 1926-1930, pe vremea parohului salvatorian Angelicus Bugiel. Este printre ultimele biserici romano-catolice construite în Timişoara după unirea Banatului cu România. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă de vicarul general, canonicul Ştefan Fiedler – viitor episcop romano-catolic de Oradea şi Satu Mare.
Consacrarea bisericii a fost făcută în 6 iulie 1930 de către episcopul Augustin Pacha. Crucea a fost realizată şi donată de maestrul lăcătuş Wilhelm Kathrein.
Biserica, amplasată la intersecţia străzilor Ana Ipătescu, Victor Hugo şi Chişodei, este costruită în stil neogotic după planurile arhitectului timişorean Elemer Makai. Are o lungime de 43 de metri lungime, 13 metri lăţime şi este înaltă de 34 metri. A costat la acea vreme 3,5 milioane lei.
Clopotele au fost realizate de renumita firmă timişoreană Novotny.
În 1932 episcopul Augustin Pacha întemeiază în Fratelia o parohie de sine stătătoare care îi cuprindea pe credincioşii locali, precum şi pe cei din filialele Cononia Bessenyo (Fratelia) şi Chişoda Veche. Primul paroh a fost numit Frigyes Ivan, care a condus comunitatea între 1930-1970).
Statuia Sfântului Iosif, de pe altarul principal, este realizată în 1941 şi plătită din donaţiile credincioşilor, fiind opera sculptorului timişorean Szanto Laszlo.
Biserica are de suferit în anul 1944 la venirea Armatei Roşii. Sovieticii instaleză în ea o centrală telefonică, iar în turn este fixat un punct militar de observaţie. Acoperişul este avariat în timpul războiului de tirurile de artilerie.
În 1977 a fost adus de la Viena un ceas electric, donaţie din partea organizaţiei Caritas Freiburg. În 1978, interiorul bisericii este transformat după prevederile conciliului de la Vatican.
În 1996 biserica a primit o orgă nouă din Germania, tot prin intermediul Caritas-ului.
Actualul paroh, Adalbert Jager (al patrulea) a fost numit în fruntea comunităţii în 2009, după pensionarea lui Laszlo Tury (paroh între 1994-2009). Între 1970 şi 1994, parohia a fost condusă de Miklos Csatary.