Banii oferiţi gratis de la buget nu sunt solicitaţi de firmele din vestul României

Schema de minimis oferă bani, teoretic, gratis veniţi de la bugetul de stat pentru a susţine dezvoltarea afacerilor. Un sistem ce sprijină activitatea economică, dar are şi „pretenţii” de la cei care îi folosesc. Chiar dacă pare a fi o finanţare uşor accesibilă, firmele din Banat nu s-au înghesuit nici la această ediţie să acceseze schema de finanţare.

Statul român a oferit firmelor interesate de accesarea schemei de minimis posibilitatea să primească până la 100.000 de lei ajutor de la buget pentru dezvoltarea activităţii. O sumă considerabilă care poate duce la succesul sporit a business-ului pornit cu eforturi mari în urmă cu doar câţiva ani.

Una dintre cele mai accesibile scheme de finanţare existentă pe piaţa financiară, cea de minimis, nu se bucură de succes în Banat, acolo de unde provine chiar iniţiatorul noii forme a programului, ministrul IMM, Maria Grapini. Fie din lipsă de interes, fie din dorinţa de a rămâne conectate la un proiect mai mult timp fără a avea garanţia existenţei afacerii derulate cu aceşti bani peste doi - trei ani, firmele nu au accesat aceşti bani "gratuiţi". Ajutorul de minimis pentru IMM-uri, în cuantum de maxim 100.000 de euro, acoperă 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru finanţare, iar perioada de acordare este de doi ani fiscali.

„Cei care accesează ajutorul de minimis trebuie ca timp de trei ani să nu închidă firma, să nu vândă mijloacele fixe achiziţionate cu banii respectivi, plus să menţină locurile de muncă create. În caz contrar trebuie să restituie ajutorul primit”, ne-a mai declarat Adrian Păşcuţă, şeful Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Timiş.

Noutatea în acest an faţă de ediţiile precedente este că a fost principiul „primul venit – primul sosit”. Conform acestuia, anul trecut solicitările erau depuse pe internet pe un portal. A ieşit un scandal cât casa, sistemul a fost puţin „manipulat” şi o serie de firme au ajuns în faţă ca prin minune. De această dată s-a încurajat competiţia. S-au depus dosarele, iar acestea au obţinut un anumit punctaj, în funcţie de domeniul de activitate, de sediul social (rural sau urban), sau de numărul de noi locuri de muncă create.

Succes la nivel naţional, cerere mai mică la nivel regional

Succesul programului i-a luat pe neaşteptate pe cei de la Agenţia Naţională pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM, cea care se ocupă de schema de minims. Un număr total de 7138 de solicitări pentru obţinerea ajutorului au fost depuse din toată ţara. Ca urmare, firmele care au obţinut sub 90 din 100 de puncte nici nu au mai fost nevoite să depună în continuare dosarele de finanţare pentru continuarea accesării programului. Restul firmelor sunt aşteptate până miercuri să ducă la sediile Oficiilor Teritoriale pentru IMM de care aparţin dosarele complete în vederea analizării şi a semnării acordurilor de finanţare.

Deşi Timişul şi Aradul sunt două dintre cele mai puternice judeţe din punct de vedere economic, interesul pentru proiectele depuse pe minimis a fost redus în Regiunea Vest.

„Un număr de 665 de solictări au fost depuse pe toată regiunea, adică Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara. Cam jumătate dintre acestea au fost depuse în Timiş. La nivel naţional domină Bucureştiul, urmat de Cluj şi Timiş”, ne-a declarat Păşcuţă.

E bine, e rău? Cert este că se puteau depune mai multe solicitări. Reprezentanţii firmelor spun că nu îşi pot asuma riscul unei asemenea investiţii din cauza solicitării păstrării rezultatelor pentru o perioadă mai mare.

„E criză, de unde să ştiu eu ce va fi fi peste un an sau doi? Nu vedeţi că se închid zi de zi o grămadă de firme. Mai asta mi-ar mai trebui să mă trezesc că închid firma şi mai trebuie să dau şi bani înapoi. Banii sunt buni, desigur, dar nu îmi asum asemenea risc”, am aflat de la Adrian Telescu, proprietarul unui mic atelier de confecţii metalice.

Solicitare de încercare

Interesant este că nici dintre cei care trec de prima selecţie şi îndeplinesc punctajul necesar nu toţi solicitanţii depun actele pentru continuarea procedurii de finanţare.

„Sunt unii patroni care se înscriu doar pentru a vedea dacă fac faţă la acest program, dacă îndeplinesc criteriile pentru program. Unii nici nu au încredere că pot intra în program şi să şi se califice pentru bani. Alţii nu pot oferi acte doveditoare pentru a prezenta, spre exemplu închirierea unui teren sau a unei hale pe o perioadă mai lungă. Nu îşi pot completă dosarul şi atunci renunţă”, ne-a mai declarat Păşcuţă.

Deocamdată, din cele patru judeţe componente ale regiunii, dintre cele 665 de firme afaceri care au trecut de prima selecţie doar 44 au adus deja dosarele necesare. „Noi îi aşteptăm până miercuri să rezolve. Atunci este termenul limită”, a încheiat Păşcuţă.

Depunerea solicitărilor pentru accesarea schemei de minimis a debutat pe 15 ianuarie şi s-a încheiat pe 26 ianuarie.