40 de ani de la masacrul olimpic. Unul dintre israelienii ucişi la München în 1972 era timişorean
0Povestea luării de ostatici din satul olimpic, acum patru decenii, este arhicunoscută în toată lumea, fiind realizate nenumărate documentare şi filme artistice pe subiect. Puţin ştiu, însă, că Andrei Spitzer, antrenorul lotului de scrimă al Israelului, era născut în România.
Andrei (Andre) Spitzer s-a născut la 4 iulie 1945 în Timişoara, unde a deprins tainele scrimei, scrie druckeria.ro. După decesul tatălui său, pe când Andrei avea doar 10 ani, familia a emigrat în Israel. Tânărul Andrei s-a înrolat în aviație, iar apoi a urmat cursurile Academiei Naționale pentru Sport, unde a studiat și teoretic scrima. În 1968 a fost trimis în Olanda, pentru perfecționare. Aici și-a cunoscut soția, Ankie, împreună cu care s-a întors în Israel în 1971, devenind antrenorul lotului olimpic de scrimă. Spitzer a mers la Olimpiada din Germania împreună cu soţia, lăsând în Olanda, la bunici, fetiţa născută cu câteva luni înainte.
Israelianul născut la Timişoara, care credea cu tărie în principiile pacifiste ale mişcării olimpice, el vorbind în Satul Olimpic cu delegaţia libiană, ţară cu care Israelul era în război, avea să fie unul dintre cei nouă ostatici luaţi de reprezentanţii grupării palestiniene "Septembrie Negru".
Pe 5 septembrie 1972, în primele ore ale dimineții, opt persoane mascate și înarmate au sărit gardul satului olimpic și au pătruns în blocul în care era cazată delegația israerliană. Primii uciși au fost antrenorul de lupte Moshe Weinberg și halterofilul Yossef Romano. Alți nouă sportivi, printre care și Spitzer, au fost luați ostatici. Andrei a fost unul dintre cei care au discutat cu poliţiştii de la geamul camerei unde erau ţinuţi ostaticii, însă amatorismul arătat de forţele de ordine a făcut ca povestea să se termine tragic.
Andrei Spitzer a fost ucis de o rafală de mitralieră, ca şi ceilalţi ostatici israelieni, în momentul în care teroriştii şi-au dat seama că nu mai pot scăpa, după un schimb de focuri prelungit cu poliţiştii germani.
Soţia sa a preferat să crească copilul în Israel, iar în timpul operaţiunii "Mâinia lui Dumnezeu", descrisă de Steven Spielberg în filmul "Münich", Ankie a povestit că era sunată periodic de reprezentanţii Mossadului, care o anunţau de fiecare dată când o ţintă era eliminată. "Nu aveam niciun fel de satisfacţie la acele veşti, nu am căutat niciodată răbunare. Nu trăiesc pentru răzbunare, trăiesc pentru dreptate", a spus Ankie, care în 1980 s-a recăsătorit, cu un profesor universitar din Tel Aviv. Anike Rekhess-Spitzer a condus lupta dusă de familiile victimelor, luptă care a făcut până la urmă, în 2002, ca autorităţile germane să-şi admită vinovăţia pentru tentativa ratată de asalt asupra teroriştilor, care a dus la moartea tuturor ostaticilor.