Impact devastator asupra ecosistemului Defileului Jiului. Râul va dispărea pe o porţiune de 20 de kilometri

Ecosistemul de pe Defileul Jiului va fi grav afectat de construirea a două hidocentrale. Biologul clujean Călin Dejeu trage un semnal de alarmă cu privire la efectele devastatoare ale proiectului de amenajare hidro-energetică.

O mare parte din apa Jiului va fi deviată printr-un canal subteran prin munte, pe o lungime de aproximativ 20 de kilometri, după care va fi folosită, prin cădere, la producerea de energie electrică de către două hidrocentrale. 

Biologul clujean Călin Dejeu a semnalat printr-o scrisoare deschisă efectele nocive ale acestei investiţii: „Jiul urmează să fie deviat spre galeria de aducţiune chiar la intrarea în parcul naţional şi eliberat abia după zeci de kilometri, chiar la ieşirea din acest parc. O situaţie absolut invers decât ar permite legislaţia”, spune Dejeu. Biologul susţine că investiţia va avea un impact dezastruos şi asupra mediului: „Asupra a patru specii de peşti, patru habitate ripariene şi asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, cee ce intră în sfera penală. Afectate vor fi şi alte habitate şi specii din fişa sitului, inclusiv o specie prioritară, racul de ponoare”.

Jiul va rămâne un râu doar cu numele 

Biologul clujean spune că pe o lungime de 20 de kilometri, Jiul va fi doar un mic pârâu, ceea ce va duce la dispariţia faunei:

„Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 m2/s la intrarea în defileu, se prevede să rămână un debit de servitute de doar 2,7 m2/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducţiune. Fără Jiu nu mai are sens să vorbim de Defileul Jiului. Şi nu va fi vorba doar de moartea subită a populaţiilor speciilor acvatice şi de degradarea imediată a ecosistemelor adiacente (de la microorganisme până la zecile de vidre, care vor muri de inaniţie, totul va fi afectat). Într-o zonă a Europei cu climă continental excesivă, dacă seci un râu mare, pe o vale îngustă, influenţezi microclimatul şi implicit pădurea de pe versanţi, plus impactul prin intermediul circulaţiei nutrienţilor“.

Scrisoarea biologului a fost adresată lui Remus Borza, administrator judiciar la Hidroelectrica S.A., Graţielei Gavrilescu, ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor, şi lui Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de 

Supraproducţie de energie electrică

Biologul nu înţelege de ce e nevoie de încă două hidrocentrale când în România se înregistrează supraproducţie de energie: „Şi toată această crimă de mediu şi sabotare a turismului pentru ce?? Pentru câţiva MW/h, în condiţiile în care avem surplus de energie electrică, nu avem cui să o mai exportăm (pentru că nu există cerere în plus la statele vecine) şi avem un consum intern în continuă scădere?! De ce nu se cheltuie banii pentru retehnologizarea hidrocentralelor existente, la care impactul de mediu s-a produs deja demult? S-ar creşte producţia fără noi distrugeri“.