A început sezonul ciupercilor. Cum ne ferim de cele periculoase şi ce trebuie să facem dacă le-am mâncat
0A început sezonul ciupercilor şi, în acelaşi timp, au apărut şi primele cazuri de intoxicaţii grave produse de cele care sunt necomestibile sau „otrăvitoare“, aşa cum mai sunt cunoscute.
Medicii atrag atenţia că ciupercile care nu sunt comestibile pot să ducă la intoxicaţii grave şi chiar la deces, astfel că recomandă să nu fie adunate la întâmplare sau cumpărate de la persoane particulare, care le vând la marginea drumului.
„Simptomele care anunţă intoxicaţia apar după câteva minute, după 3-6 ore sau chiar mai mult. Acestea constau în dureri abdominale, greţuri şi vărsături, transpiraţie abundentă, scaune diareice, parestezii (furnicături ale extremităţilor), iar în situaţii foarte grave, stare confuzională, halucinaţii, convulsii sau comă. Intoxicaţia cu ciuperci reprezintă o urgenţă medicală, iar operativitatea în stabilirea diagnosticului şi instituirea tratamentului pot contribui la salvarea vieţii bolnavului. Având în vedere riscurile pe care le presupune intoxicaţia cu ciuperci, există o singură măsură de a le evita: să fie consumate doar ciupercile care provin din crescătorii specializate şi comercializate în magazine şi de producători autorizaţi care beneficiază de aviz sanitar“, a precizat Cristina Cornoiu, medic specialist medicină de familie - Cabinet Planificare familială, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu.
Principalele simptome
Potrivit medicului, în aproximativ două ore de la consumul ciupercilor, poate apărea greaţă, vomă, diaree, transpiraţia excesivă: „După 6 ore, bolnavul poate acuza cefalee, ameţeală, agravarea stărilor de vomă. După 72 de ore pot apărea complicaţiile severe hepatice şi insuficienţa renală, ce pot cauza decesul persoanei afectate. Intoxicaţiile cu ciuperci care au perioada de incubaţie scurtă se prezintă astfel: simptomele apar în minim 15 minute şi maxim 3 ore de la ingestia consumului ciupercilor şi se manifestă prin hipotensiune arterială, halucinaţii, tulburări nervoase, salivaţie abundentă, lăcrimare, pupilă micşorată, dureri abdominale, scăderea frecvenţei cardiace, tegumente umede“.
Sunt şi anumite cu ciuperci cu perioadă de incubaţie lungă, cum ar fi ciuperca albă, buretele viperei etc. „Semnele apar după cel puţin 12 ore de la consumul acestora şi se manifestă prin: greţuri, vărsături, diaree, tulburări gastrointestinale, icter, hemoragii, tulburări neurologice, encefalopatie, manifestări renale grave, afecţiuni hepatice, hipoglicemie, iar după 2 zile de la ingestie, dacă nu se iau măsuri, apare coma şi apoi decesul persoanei în cauză. Unele ciuperci pot căpăta proprietăţi toxice, fiind consumate în combinaţie cu alcoolul“, a precizat medicul.
Ciupercilor pot să sufere mutaţii şi să fie confundate
Chiar şi persoanele care susţin că sunt cunoscătoare în privinţa ciupercilor se pot înşela, ca urmare a mutaţilor pe care le pot avea: „Având în vedere faptul că după perioadele de caniculă revin ploile, este foarte probabil să existe o abundenţă de ciuperci în păduri, iar consumatorii trebuie să fie atenţi, pentru că există multe mutaţii ale ciupercilor, care chiar dacă erau cunoscute ca bune pot să fi suferit, în timp, mutaţii genetice şi să devină periculoase pentru sănătate. Mai mult, din cauza precipitaţiilor abundente, sporii ciupercilor otrăvitoare pot ajunge pe ciupercile comestibile şi rămân lipiţi pe ele chiar şi în urma spălării.
Inclusiv culegătorii, care pretind că sunt buni cunoscători ai speciilor de ciuperci, recunosc că, la o atentă examinare a ciupercilor culese, nu mai au siguranţa că acestea sunt comestibile, cu atât mai mult cu cât acestea pot fi însămânţate cu sporii ciupercilor otrăvitoare sau pot suferi mutaţii genetice, respectiv pot acumula o cantitate mare de toxine din cauza căldurii excesive sau îmbătrânirii acestora“, a mai informat medicul Cristina Cornoiu.
Tratamentul care se aplică în cazul intoxicaţiei cu ciuperci
Potrivit medicului, tratamentul intoxicaţiei cu ciuperci se face în funcţie de durata perioadei de incubaţie astfel:
– în cazul ciupercilor care au o perioadă de incubaţie scurtă – se provoacă vărsătura (cu apă caldă şi sărată), se fac spălaturi gastrice (prin aspirarea conţinutului gastric), purgative saline, atropina, cărbune activat etc.
– în cazul ciupercilor cu perioada de incubaţie lungă – se fac spălaturi gastrice (deşi eficienţa e redusă fiind vorba de o ingestie veche de 12 ore), se administrează substanţe pentru diminuarea durerii, tratament simptomatic, se introduc perfuzii cu glucoză şi medicamente hepato-protectoare.
Primul ajutor vizează internarea de urgenţă pentru ameliorarea dezechilibrelor biologice grave (hidro-electrolitice, acido-bazice) care periclitează viaţa celui otrăvit.
Vă recomandăm să citiţi şi