Traseul capului lui Mihai Viteazul. Cum a fost plimbat prin ţară şi străinătate pentru a fi scăpat de furia duşmanilor
0Din 1920, capul lui Mihai Viteazul se odihneşte într-o raclă specială la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte, necropolă domnească. De-a lungul anilor, însă, împrejurări diferite au făcut ca rămăşiţele domnitorului să fie plimbate în zone diferite.
În 1601, după asasinarea voievodului de către mercenarii generalului Basta, trupul a rămas lângă Turda, iar capul lui Mihai a fost dus la Mănăstirea Dealu din comuna Aninoasa, de lângă Târgovişte. Prima mutare a craniului a fost făcută în timpul domniei lui George Bibescu (1842-1848), atunci când au avut loc lucrări de restaurare a bisericii. Capul lui Mihai Miteazul a fost scos din mormânt şi depus într-o raclă de sticlă alături de craniul lui Radu cel Mare, tot la Mănăstirea Dealu.
După unirea principatelor, Dimitrie Bolintineanu a iniţiat un proiect de aducere a craniului de la Mînăstirea Dealu într-un sicriu cu piedestal de marmură, la Bucureşti, însă proiectul nu a fost dus la bun sfârşit, deşi fusese aprobat de Cuza.
În timpul primului război mondial (1916), pentru a nu fi pângărit de duşmani, craniul lui Mihai Viteazul a fost mutat la Iaşi. După război, craniului a fost readus şi înhumat defuinitiv la Mănăstirea în luna august 1920, într-un cadru festiv, în prezenţa regelui Ferdinand I. După un timp, moaştele voievodului sunt din plimbate, de data asta până în Rusia, pentru a fi protejate în caz de invazie a Iaşului. Din fericire, capul viteazului nu a fost trimis împreună cu restul Tezaurului către Moscova, ci către Cherson.
READUCEREA CAPULUI LUI MIHAI VITEAZUL LA MĂNĂSTIREA DEALU (26.VIII.1920)
Manifestare semnificativă, prima după înfăptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia, a fost închinată unuia dintre marii eroi al neamului ce luptase şi se jertfise pentru unitatea tuturor românilor.
De la Mitropolia din Iaşi, în prezenţa oficialităţilor guvernamentale şi locale şi a unei mari mulţimi venite din localităţile vecine, rămăşiţele marelui voievod au străbătut Piaţa Unirii şi s-au îndreptat spre gară, unde trupele au prezentat onorul marelui dispărut, simbol peste veacuri al unităţii tuturor românilor. Aşezată într-un tren special, racla a fost însoţită de o numeroasă delegaţie şi a fost întâmpinată de numeroşi cetăţeni prin localităţile pe unde a trecut şi s-au desfăşurat ceremonii omagiale în principalele gări.
FOTO: art-historia.blogspot.ro
Cortegiul a ajuns la Târgovişte în ziua de 26 august 1920, aşteptat la gară de autorităţile militare, civile şi de clerul din localitate.
După oficierea unei scurte ceremonii religioase, racla în care se afla capul marelui erou naţional, a fost depusă pe un afet de tun drapat cu drapelele naţionale cernite şi s-a îndreptat spre Mănăstirea Dealu, însoţită pe jos de un cortegiu în care se aflau un pluton de infanterie, corurile oraşului care cântau cântece naţionale, societăţile culturale, autorităţile şi un numeros public. În prezenţa regelui Ferdinand s-a desfăşurat o ceremonie şi s-au rostit mai multe cuvântări.
Un fragment din cea a profesorului Ion Lupal: „trupul tău pângărit şi pierdut în ţărâna de la Turda s-a sculat din mormânt şi după trei veacuri a încununat în forma organismului naţional reîntregit cu veşnicia comună a biruinţei gândului în care tu ai crezut”.