Statuetă rară, veche de 17.000 de ani, găsită în România și validată de cercetătorii americani și francezi
0O statuetă numită „Venus”, veche de 17.000 de ani, singura de acest fel descoperită în ultima sută de ani în Europa, a fost scoasă la lumină în Piatra Neamț de către o echipă de arheologi din Târgoviște și expusă la Muzeul Evoluției Omului.
Descoperită în anul 2019 într-un sit paleolitic de lângă Piatra Neamț, statueta paleolitică de tip Venus a fost prima de acest gen identificată vreodată în România și prima figurină antropomorfă decoperită întreagă în Europa după mai bine de un secol.
Pentru că au existat contestatari ai autenticității piesei, arheologii români au căutat recunoașterea internațională. Printre specialiștii care au precizat că Venus este o piesă veritabilă este Randall White, profesor de antropologie la Universitatea din New York, unul dintre cei mai mari specialiști în artă paleolitică din lume și cel care a demascat mai multe falsuri de-a lungul timpului.
„Această figurină, prima descoperită vreodată în România, a fost găsită într-o zonă în care arta figurativă paleolitică este extrem de slab reprezentată și astfel de figurine sunt absente. Pentru descrierea detaliată a figurinei, s-a folosit microscopia de joasă și înaltă rezoluție. Analiza sa a implicat mai multe etape de cercetare și utilizarea metodelor nedistructive: Emisia de raze X indusă de particule (PIXE), spectroscopie vibrațională FT-Raman, tomografie computerizată (CT). În acest fel, încă de la prima sa apariție, figurina paleolitică găsită la Piatra Neamț a făcut obiectul mai multor studii interdisciplinare, care au permis o mai bună descriere și caracterizare a urmelor păstrate pe ea”, se arată în studiul publicat în sciencedirect.com.
Randall White este unul dintre semnatarii studiului publicat în revista franceză de specialitate L'Anthropologie, studiu în care sunt prezentate metodele prin care s-a stabilit autenticitatea statuetei.
Sculptată dintr-o pietricică de gresie, de 10 centimetri înălțime, statueta, acum o comoară națională, zăcea într-o râpă dintr-o vale a Carpaților.
Hipersexualizată, cu sânii mari, fese dolofane și o vulvă bine desenată, această statuetă aparține familiei artistice a Venuselor Gravettianului (- 31.000 la - 23.000).
„Descoperirea sa a fost „incredibilă”, explică Jules Masson Mourey, preistoric la Universitatea din Aix-Marseille, potrivit lepoint.fr
La rândul său, preistoricul Randall White constată absența oricărei urme care ar fi putut fi lăsată de o unealtă modernă, prezența unei patine identice la suprafața și la fundul inciziilor precum și urme de ocru acoperite cu un strat de calcit foarte lung pentru a se forma. . Dacă autenticitatea nu mai este pusă la îndoială, în schimb, vârsta statuetei este surprinzătoare.
În timp ce contextul arheologic oferă o dată de 17.000 de ani, stilul amintește de cel al artiștilor gravettieni, care și-au exercitat talentul cu câteva milenii mai devreme.
Cu toate acestea, această discrepanță nu îl șochează pe Patrick Paillet: „La urma urmei, artiștii au o mare libertate de exprimare. Cine a sculptat această Venus poate să fi fost inspirat de forma pietricelei. »
O altă ipoteză indică faptul că ar fi putut fi îngropată la câteva milenii după concepție. Semne de uzură sugerează că silueta ar fi fost purtată în jurul gâtului ca un colier.
„Venus nu aduce nimic radical nou, dar este foarte bine lucrat. Se simte ca o interpretare inteligentă a rocii naturale”, conchide Patrick Paillet. Astăzi, Venus din Piatra Neamț se află într-o vitrină la Muzeul Evoluției Umane și Tehnologiei Paleolitice din Târgoviște, România.
În prezent, Venus de Piatra Neamț este expusă la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din cadrul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște.