FOTO VIDEO Zeci de curioşi s-au strâns la baza Sfinxului din Bucegi pentru „a se încărca“ de la Piramida Energetică

În fiecare an, pe 28 noiembrie, zeci de oameni urcă la Sfinx de ziua Munţilor Bucegi pentru a vedea „piramida energetică“ care acoperă megalitul antropomorf aflat la 2.216 metri altitudine.

Sfinxul din Bucegi este una dintre cele mai mare atracţii turistice ale României, fiind vizitat de mii de turişti din ţară şi străinătate. Se vorbeşte despre „o taină ascunsă“ de acest cap de om care priveşte în zare, care n-ar fi fost descifrată de nimeni. De aici au apărut şi numeroase legende.

„Piramida Energetică” a Sfinxului, apare, spun cei care au observat-o, la apus, în data de 28 noiembrie. 

Unii cercetatori spun că Sfinxul ar fi cel mai vechi dintre simbolurile sacre ale locuitorilor de pe actualul teritoriu al României. Ar fi existat şi pe vremea regatelor dacice care îl venerau pe Zalmoxis. Fenomentul ciudat care adună în fiecare an, în ziua de 28 noiembrie, zeci de oameni în faţa uriaşului ar fi legat de o legendă. Ar fi apărut în ziua în care Decebal şi-a ucis fiul în acest loc, ca sacrificiu ritualic, pentru a-l trimite ca mesager zeilor.
 

VIDEO:  Bendriş Wilhelm Constantin

“O experienţă care merită trăită, măcar o singură dată în viaţă. Cei aleşi se vor alege. Mulţi oameni dar puţini aleşi să simtă cum poarta muntelui s-a deschis şi ne-a trimis putere şi energie. Faptul că am ajuns acolo unde dacii îşi venerau zeul suprem într-o zi în care vremea la 2.000 de metri nu a fost aşa prietenoasă, ne dă putere şi speranţă că suntem puternici şi buni! Multumim #Sfinx!”, a scris un vizitator al Sfinxului, Gabriel Stancu, pe contul său de Facebook.

O altă legendă spune că Sfinxul era folosit de daci în vechime ca altar la poalele căruia se închinau preoţii veniţi să stea de vorbă cu zeii chiar sub ochii Babelor, alte formaţiuni de piatră a căror apariţie a generat o mulţime de mituri.

Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălţime şi 12 metri în lăţime.

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Cum arată TransBucegi, drumul care ajunge la Babele şi Sfinxul, minunăţiile Dâmboviţei

FOTO VIDEO Frumuseţile naturii care îţi taie respiraţia în judeţul Dâmboviţa: Sfinxul, Platoul Padina şi Lacul Bolboci