FOTO VIDEO Sărbătoarea Geavrelelor, şansa fetelor tinere de a se mărita anul acesta. Obiceiul este unic în ţară

Un obicei unic în ţară, numit “Geavrelele” îi adună pe sătenii din comuna dâmboviţeană Morteni, în centrul comunei, acolo unde patru cete de flăcăi le iordănesc pe fete, dar şi pe localnici.  Obiceiul se ţine întotdeauna în ziua de Bobotează şi constă în împodobirea unor prajini lungi de 14 metri fiecare cu batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate.

Tradiţia spune că tinerele care sunt iordănite de trei ori, adică aruncate în sus, şi-ar putea găsi alesul anul acesta. 

“Astăzi vom trece pe la toţi pe care îi cheamă Ion, mâine vom merge cu botezul, fiecare ceată în zona sa. Suntem patru cete: Branişte, Centru, Băjenari şi Margine. La mine e primul an. Tradiţia e din moşi, strămoşi”, ne-a spus Florin Stanciu. 

“În special Ionii sunt iordăniţi, dar şi fetele. Le poartă noroc. Se spune că se vor mărita anul acesta. Încă ne bucurăm că încă mai avem copii care iubesc această tradiţie. Nu prea mai e cum era odată, dar e bine şi aşa”, spune Mihai.

Bătrânii sunt de părere că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta. Tradiţia însă nu mai este ţinută cu sfinţenie de domnişoare iar flăcăii fac steagul doar cu batiste cusute de femeile din sat.

“Cu asta ne mândrim. E singura zonă din ţară în care se ţine această tradiţie”, spune Ion dobre.

“Am mers şi eu trei ani cu steagul. Se ţine obieciul, pentru că avem tineri destui. Dacă un an nu se ţine această tradiţie, cum s-a întâmplat, 7 ani nu mai avem voie să facem. E de rău”, spune Nicu Păun, un bătrân în vârstă de 75 de ani.

Sărbătoarea Geavrelelor este o sărbătoare care simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească. De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi, adică ridicaţi pe sus de flăcăi.

Tinerii împodobesc prăjini cu panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de steag. Împodobirea steagurilor continuă cu ciucurii din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. 

În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi un busuioc. Obieciul este o binecuvântare pentru locuitori, spun oamenii de cultură.

“Acest obiecei aduce bunăstare, iar acolo unde steagurile sunt ridicate pentru un Sfânt Ion, este bine pentru gospodăria respectivă, le aduce noroc”, crede primarul comunei Morteni, Albu Marian.

Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele, mai ales că numai un steag trebuie împodobit cu cel puţin 1000 de batiste. Cele patru steaguri sunt pregătite de cei mai pricepuţi bărbaţi din sat care lucrează timp de mai multe zile la împodobirea acestora. Astăzi, ele au fost sfinţite de preotul din sat, precum şi apa, în centrul satului.

Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani. 

După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajun de Crăciun când sunt aduse la biserică pentru a fi sfinţite.