FOTO Familia care a pariat pe goji. Fructul longevităţii a început să rodească din primul an. „Facem şi dulceaţă, o congelăm ca să nu pierdem“
0O familie din comuna dâmboviţeană Ulmi a pus un pariu în 2015 pe o plantaţie mai puţin cunoscută în România. Fructele goji, considerate „fructul longevităţii“, sunt un adevărat depozit de vitamine şi energie, cu beneficii multiple pentru sănătate, însă investiţia nu se amortizează atât de repede pentru că lumea nu le cunoaşte îndeajuns beneficiile.
Cerasela Tamaş spune că investiţia iniţială s-a ridicat la 3.000 de euro pentru tarlaua de 1.000 de metri pătraţi pe care o deţine în spatele casei, iar fructele au început să rodească din primul an. Din luna mai, când începe să rodească, agricultorii culeg până în octombrie fructe, în continuu.
„Unchiul meu, care este plecat peste hotare, s-a ţinut de capul meu şi îmi tot spunea să încercăm să investim în ceva. Ne-am gândit atunci la goji. Nu ştiam eu prea multe, dar ne-am interesat şi ne-am hotărât să încercăm şi chiar am plantat fructele. Am cumpărat puieţii în 2015 de la un vecin al nostru. La sfârşitul lui iunie am pus copacii şi deja în septembrie am cules cât să mâncăm noi. După un an am avut o producţie mare. Am investit banii în 500 de puieţi, în instalaţii de picurare şi într-un tractoraş cu care am săpat. Cu aproximaţie am investit 3.000 de euro. Încă nu ne-am recuperat investiţia, dar sperăm să o facem în viitorul apropiat“, spune Cerasela Tamaş.
Investiţia se amortizează mai greu pentru că românii nu ştiu prea multe despre goji. „Noi le vindem cu 50 de lei pe kilogram. Am văzut că se vând şi mai scump în supermarketuri, în farmacii sau pe internet, dar ăsta e preţul nostru. Borcanul de dulceaţă de 250 de grame îl vindem cu 25 de lei. Chiar a mers mai bine dulceaţa decât fructele proaspete“, spune femeia.
CUM SE CONSUMĂ „FRUCTUL LONGEVITĂŢII“
Originare din China, micile fructe colorate în roşu pot fi consumate în diferite feluri.
„Eu făcut dulceaţă şi am vândut. Suc nu am făcut, pentru că nu am maşinărie. Dulceaţa este foarte bună. Este aromată şi nu necesită zahăr pentru că fructele sunt dulci. Cei care mi-au cumpărat marfa au apreciat-o. Goji se ţine la rece. Nu rezistă la piaţa precum celelalte fructe, dar cine a gustat din ele a avut o reacţie bună“, spune proprietara plantaţiei. Fructele de dimensiuni mici se culeg manual, iar plantele de Goji trebuie curăţate şi întreţinute pe toată perioada anului, astfel încât să producă de primăvara până toamna târziu.
„De pe suprafaţa pe care o avem noi, culegem aproximativ 50 de kilograme în fiecare săptămână. Nu reuşim să o vindem pe toată. De asta mai facem şi dulceaţă, o mai şi congelăm, ca să nu pierdem. Cel mai mult vindem în pieţele din Braşov. Vine cineva şi ni le ia de acasă. Încă nu ştie lumea foarte multe informaţii despre goji, dar sper că uşor, uşor, să înţeleagă cât de bun este pentru sănătate“, adaugă Cerasela Tamaş.
PLANTELE S-AU ADAPTAT REPEDE
„Fructele trebuie culese una câte una, ca să nu se deterioreze. Culegem numai fructele care au culoare roşie. Sunt foarte firave şi trebuie culese cu grijă mare. Începem din luna mai şi termină în octombrie. Este o plantă care produce tot timpul. Plantele au nevoie de tuns şi atât, noi nu le stropim. Am dat doar cu lapte, pentru că este eficient. Este o plantă care se adaptează foarte bine şi nu le-a afectat nici frigul, nici căldura excesivă. S-au prins repede şi au crescut frumos“.
Cerasela Tamaş se ocupă de plantaţie alături de familie, dar nici vecinii şi prietenii nu stau deoparte. Gigi, fratele său, a lăsat Spania pentru a culege goji la el acasă.
„Am fost plecat 8 ani în Spania şi m-a hotorât să vin acasă pentru că ştiu că aici muncesc pentru mine, nu pentru alţii. Plantaţia asta ne mănâncă mult timp şi este migăloasă. Fructele trebuie culese la timp, îngrijite şi satisfacţia vine pe parcurs. Noi de pe internet am învăţat cum se îngrijesc“, spune el.
NeaVasile, ajuns la o vârstă repsectabilă, spune că se munceşte mult într-o plantaţie de Goji dar beneficiile sunt multiple. „Am îngrijit tot felul de culturi, de la măr, la păr, pruni şi altele, dar aşa ceva e nou pentru mine. N-am avut ocazia să culeg goji, dar mi se pare mai multă muncă faţă de meri, de exemplu. Sunt fructele mici, trebuie să ai grijă de ei tot timpul anului, nu doar în lunile în care produc. Iarna trebuie să legi plantele ca să nu se rupă. Pe de altă parte sunt rezistente. Nu mă gândeam să am grijă de aşa ceva, dar mie îmi plac fructele astea. Crude sunt cele mai bune. Sunt sănătate curată“, spune bărbatul.
Beneficiile fructelor goji
Goji vine din China, unde, de mii de ani, ocupă un loc de cinste în medicina tradiţională chineză. Potrivit celor mai recente studii, goji este fructul cu cea mai mare concentraţie de antioxidanţi, având cel mai mare procent de vitamina.
Datorită conţinutului foarte ridicat de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale, goji menţine şi întăreşte sistemul imunitar, creşte nivelul de energie al organismului şi ajută la menţinerea sănătăţii. Ajută inima să funcţioneze la parametri optimi, contribuie la menţinerea unui sistem nervos sănătos, întăresc oasele şi ligamentele.
Fructele de goji pot fi consumate ca atare, gătite sau uscate (precum stafidele), dar şi sub formă de ceai, sucuri sau băuturi medicinale. De asemenea, goji are un conţinut bogat de vitamina A, care ajută la menţinerea acuităţii vizuale nocturne.
În plus, fructele goji sunt o sursă bogată de fibre (3 grame la o porţie de 28 grame de fruct), care ajută în procesele de detoxifiere şi nu au decât 100 de calorii pentru o porţie, ceea ce le transformă în aliaţi de nădejde în curele de slăbire.
Specialiştii recomandă să introducem goji în alimentaţia zilnică, fie în cerealele de dimineaţă, iaurt, terci de ovăz sau ca gustare între mesele principale. Un pumn mic de goji (10-30 grame) asigură necesarul zilnic de vitamine şi nutrienţi.
Te-ar putea interesa şi:
Idee de afacere: plantaţie de aronia şi goji la malul mării. Cu cât se vând fructele exotice