Cu ce peşte se îndestulau Mircea cel Bătrân şi Brâncoveanu din Heleşteele Domneşti. Se creştea peşte inclusiv în incinta Mitropoliei Târgovişte

Mircea cel Bătrân, Constantin Brâncoveanu, dar şi alţi domnitori aveau plăcerea de a mânca peşte proaspăt din heleşteele domneşti de la Târgovişte şi Nucet. La Nucet, heleşteul chiar a fost baza de plecare către înfiinţarea celei mai mari staţiuni de cercetare piscicolă din ţară.

Târgovişte se bucura de o reţea hidrografică relativ bogată, iar râurile Ialomiţa, Dâmboviţa, Ilfov şi Iazul Morilor au permis practicarea acesti ocupaţii atât în ape curgătoare, cât şi în cele amenajate. 

În vremea lui Mircea cel Bătrân, creşterea peştilor se practica în iazul amenajat prin stăvilirea râului ilfov, construcţie amintită şi de călătorii străini, având un dig de 8 m înălţime şi o suprafaţă a luciuului de apă de 1.000 de hectare.

Producţii importante de crap

Producţia de peşte obţinută în acest heleşteu era destinată alimentării curţii Domneşti. Documentele amintesc producţii importante de crap care atingea greutatea de 10-12 kg bucata. Heleşteul a continuat să existe în tot Evul Mediu, bucurându-se de atenţia domnitorilor prin reparaţiile făcute zăgazului distrus de viituri puternice.

“În Târgovişte nu a fost localizat exact de către niciun arheolog. Sunt doar nişte bănuieli că ar fi fost undeva înspre Iazul Morilor. Cel mai mare iaz domnesc, atestat documentar, a fost cel de la Nucet. Acolo a fost cel mai mare şi a dăinut până la înfiinţarea Staţiunii Piscicole de la Nucet. Acolo este sigur. Exista un iaz domnesc până încă pe vremea lui Matei Basarab, chiar până la Brâncoveanu. După aceea a rămas o baltă oarecare. Apoi s-a descoperit că este un loc prielnic pentru experimente piscole şi pentru o mare staţiune. Acolo s-a născut şi viitoarea Staţiune de Cercetare Piscicolă de la Nucet, pe care o ştim cu toţii”, ne-a spus istoricul George Coandă.

Domnitorii creşteau speciile clasice româneşti: crap, biban sau lin. 

Heleşteul din Târgovişte, cred arheologii, ar fi existat în zona Lacului Cindia, din Parcul cu acelaşi nume din Târgovişte. “Cu o anumită aproximaţie ar fi putut fi cam pe unde este acum lacul Chindia. La un moment dat, Brâncoveanu şi-a făcut un foişor, care este în spatele ruinelor, descoperit de Răzvan Teodorescu. Balta, într-un fel exista, pentru că o ştiu din copilăria mea”, mai spune George Coandă.

Bazine piscicole în incinta Mitropoliei

Heleşteul Domnesc era menţionat cu prilejul a două “hotărnicii’: 18 august 1845 şi 14 iunie 1747 cu denumerea de “Heleşteul lui Matei Vodă”. 

La 1661, în apropierea oraşului,  pe câmpul Măgarului, exista un alt heleşteu, pe care domnia îl dăruia Mitropoliei.  Antonie Vodă (1669-1672) din Popeşti a dăruit Mitropoliei heleşteul domnesc de la „ciutăria domnească“. Este amintit un alt heleşteul domnesc pe Râul Ialomiţa, în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1696). Tot aici exista heleşteul postelnicului Alexandru pe care l-a duirt Mitropoliei. Paul din Alep menţionează existenţa unor bazine în incinta Mitropoliei. În 1940, doctorii Ion Pitiş şi Th. Buşniţă consemnau, conform tradiţiei, existenţa mai multor heleştee ce au aparţiunut domniei.