Cel mai mare centru de refugiaţi din România ar urma să se construiască la Crevedia, lângă ferma de pui. Viceprimar: „E pamflet deocamdată“

România ar putea avea un nou centru de refugiaţi. De data aceasta se vorbeşte de un centru care va putea găzdui până la 500 de oameni, fiind, astfel, cel mai mare din ţară. Acesta s-ar putea construi la Crevedia, lângă fermele Avicola Crevedia.

Inspectoratul pentru Imigrări a obţinut deja 800.000 de euro, nerambursabili, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru amenajarea acestui centru, arată Digi 24. Totul ar urma să fie gata în maximum 2 ani.

Autorităţile locale au declarat, pentru Adevărul, că amplasamentul luat în vizor de guvernanţi nu le aparţine. Pe deasupra, nu cred că locul se pretează pentru un astfel de centru de refugiaţi pentru că este o paragină.

„E un complex foarte mare. E vorba de un centru de cadre de pe vremea lui Ceauşescu şi care nu apartine de UAT Crevedia. E al Ministerului Dezvoltării. Locaţia este o paragină, nu e alimentată cu apă, cu curent şi nici cu gaze. E o paragină totală. Acele clădiri există de când s-a construit Avicola Crevedia, în 1970. E foarte veche. Acum aparţine de Centrul Hurmuzachi Eudoxiu”, ne-a spus viceprimarul comunei Crevedia, Ionuţ Jeloaica. 

Deocamdată, primăria nu a fost înştiinţată de realizarea unei astfel de investiţii. 

„Nu s-a dispus până acum nimic. Nu ştim nimic. Ar trebui să se facă totul printr-o hotărâre guvernamentală. Părerile sunt împărţite printre cetăţeni. Unii sunt pro, alţii contra. Nu ar fi vreo problemă să se teamă, cred eu, pentru că bănuiesc că se vor suplimenta şi forţele de ordine, Poliţie şi Jandarmerie. Nu cred vă vor veni refugiaţi aici fără un element de siguranţă în prealabil. Trebuie creată o infrastructură adecvată, ceea ce deocamdată lipseşte. Totul e pamflet deocamdată. Vorbe şi iar vorbe”, mai spune viceprimarul comunei Crevedia, Ionuţ Jeloaica.

Complexul de la Crevedia este compus din teren în suprafaţă de 32.254 mp şi 18 construcţii, capacitatea de cazare evaluată preliminar ridicându-se la aproximativ 500 locuri.  

FOTO: Ionuţ Jeloaica, viceprimarul comunei Crevedia.

„Cel mai mare centru de refugiati din Romania va fi la Crevedia! Nu intraţi in panică, sunt tot oameni şi s-ar putea să ne avantajeze mult. Nu vor sta pe cheltuiala noastră, dar unii dintre ei vor avea şi drept de muncă, iar zona are nevoie de forţă de muncă ieftină, că, deh, aşa sunt vremurile. S-a putea ca multe companii să vină la Crevedia”, se arată pe pagina de Facebook a comunităţii locale.

România are acum şase centre pentru refugiaţi, dar care au o capacitate de cazare de doar 900 de locuri. Deşi anul trecut peste 2.000 de străini au cerut ststului român protrecţie, gradul de ocupare este de doar 40%.

Cei mai mulţi imigranţi au ajuns în ţara noastră în 2017: aproape 5.000.

„Prin dispoziţiile art. 13 alin. (10) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, clădirea situată în localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa proprietate publică a statului, aflată în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, s-a transmis în folosinţa exclusivă a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” împreună cu terenul şi celelalte bunuri mobile şi imobile aferente”, se arată în nota de Fundamentare a OUG nr.38/10.05.2018.

Discuţiile au fost purtate în contextul în care fluxul migrator ilegal a devenit tot mai provocator la adresa României, încă din anul 2017 înregistrându-se o creştere continuă a numărului cererilor de azil. 

„Ca urmare a propunerii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, au fost verificate condiţiile tehnice, de natură operativă şi amplasament a clădirilor din imobilul situat în localitatea Crevedia, Judeţul Dâmboviţa, înscris în cartea funciară nr. 73444, capacitatea de cazare evaluată preliminar ridicându-se la aproximativ 500 locuri şi s-a apreciat că acest imobil corespunde nevoilor Inspectoratului General pentru Imigrări. Imobilul descris anterior nu este grevat de sarcini, nu se află în vreun litigiu şi nu face obiectul unor revendicări. Necesitatea şi oportunitatea promovării proiectului de act normativ, realitatea şi corectitudinea datelor prezentate aparţin iniţiatorului, respectiv Ministerului Afacerilor Externe”, se mai arată în nota de fundamentare citată.