Ce înseamnă, de fapt, expresia „Deus ex machina” şi cum o folosim corect

Deus ex machina (în limba latinǎ) semnifica iniţial coborârea pe scenă a actorilor ce intepretau zei, cu ajutorul unei macarale (mekhane), în timpul tragediilor antice greceşti.

Expresia înseamnă că orice problemă se poate rezolva fără bătăi de cap, cu ajutorul proniei divine, atunci când nu ne aşteptăm.

"Dacă avem o problemă şi nu o putem rezolva cu ajutorul prietenilor sau părinţilor, ea se va rezolva întâmplător, cu ajutorul lui Dumnezeu. Noi o folosim la modul acesta: “Persoana pe care am întâlnit-o astăzi a fost un “Deus ex machina” pentru rezolvarea tuturor problemelor mele. Persoana aceea a fost trimisă de Dumenezeu pentru a-mi rezolva problemele pe care le am de luni de zile”, spune Anca Iuga, profesoară de Limba şi Literatura Română a Şcoala Prof Paul Bănică din Târgovişte.

Folosirea greşită a expresiei

“Sfârşitul tragic al prietenului meu a fost un “Deus ex machina”. Expresia înseamnă un final fericit, adică rezolvarea problemelor şi aici sfârşitul tragic  este o contradicţie”, mai spune prof. Anca Iuga.

În teatrul lui Euripide exista un personaj care rostea prologul (de regulă o zeitate), expunând acţiunea anterioară, uneori un rezumat al piesei, conferind credibilitate şi dezambiguizând firul acţiunii. Tot zeii erau cei care anunţau, la sfârşitul piesei, viitorul personajelor. (vezi Friedrich Nietzsche - Naşterea tragediei din spiritul muzicii). Ulterior, tot la Roma, expresia şi-a lărgit sensul şi a început să desemneze orice rezolvare bruscă a unui conflict, prin intervenţia proniei divine. În prezent expresia este folosită cu acest sens mai larg. Wikipedia.org