„Căpriţa fericită“, afacerea de succes a fermierului Fănel Căpraru. Cum a ajuns fostul tâmplar să facă această investiţie

Un bărbat în vârstă de 51 de ani, care a lucrat timp de 18 ani, în Franţa, a înfiinţat o fermă de capre din rasa Alpină Franceză în localitatea natală. „Căpriţa Fericită” a însemnat o investiţie de 150.000 euro.

Iosif Fănel Căpraru, din comuna Ocniţa, judeţul Dâmboviţa, are capre de reproducţie, rasa Alpină Franceză, cu o genetică de vârf. 

Crescătorul a început cu un efectiv de 20 de capre gestante şi 10 negestante, iar în prezent a ajuns la un efectiv de aproape 160 de capete. În primul an a avut o medie a cheltuielilor de 3.000 euro/lună şi cam 700 de euro încasări. Acum lucrurile s-au echilibrat.

Iosif Căpraru, în vârstă de 51 de ani, a lucrat 18 ani ani ca tâmplar, în Franţa. În 2015 a decis să se întoarcă acasă şi a pus bazele unei ferme de capre din rasa Alpină Franceză în localitatea Ocniţa.  

„Trebuia să fac ceva să ajung la mine în ţară, la mine în comună şi la mine acasă. M-am gândit la mai multe chestii. Prima a fost să cresc vaci de rasă, pentru carne, dar am văzut că mă depăşeşte treaba asta şi ca putere financiară, şi ca putere fizică şi atunci m-am mutat la o afacere din acelaşi sector, al zootehniei, dar la o afacere cu capre. Vorbim de rasa alpină franceză. Creşterea nu putem să spunem că e dificilă. E un animal până la urmă, căruia dacă îi dai atenţie răspunde foarte uşorla cerinţele pe care tu le ai de la el” spune Iosif Căpraru. 

Beneficiul cel mai important al acestei rase este cantitatea de lapte pe care o produce. La un ciclu de lactaţie. o carpatină românească oferă 300-350 de de litri, pe când alpina, dacă este îngrijită şi hrănită cu ce are nevoie, producţia de lapte poate ajunge la 1.100 de litri pe un ciclu de lactaţie. 

Caşcaval de capră

Iosif Căpraru spune că nu are încă desfacere într-un magazin sau supermarket, iar laptele îl vinde online, la prieteni sau cunoscuţi şi pe reţelele de socializare. Preţul unui litru de lapte este de 6 lei, iar clienţii trebuie să se deplaseze direct la fermă.

„M-am axat pe reproducţie şi vindem ţapi. Acum vindem la o mare fermă 12 bucăţi de anul acesta. Reproducţia materialului genetic a fost baza până acum. Ca genetică, încercăm să fim bine plasaţi. Următorul pas ar fi să facem o cameră pentru brânză, după toate cerinţele actuale, să putem să vindem. Vreau să fiu producător de caşcaval de capră”, spune el.

Pentru asta ar trebui să investească încă 25.000 de euro în spaţii special amenajate pentru păstrarea caşcavalului.

Un ţap se vinde cu 250 de euro sau 1.200 de lei şi iezii de trei luni, la fel.