Ţara Românescă din 1820, văzută prin ochii un englez: „Această Valahie ar putea să aibă, cu o bună îngrijire, bielşugul Egiptului”
0Bargrave a fost un nobil englez care a a colindat Orientul Mijlociu şi estul Europei pentru a strânge informaţii despre turci şi nu numai. Acesta a trecut şi prin Ţara Românească, întocmind un raport în care a vorbit despre ce a întâlnit în Muntenia.
Diplomatul român Dimitrie Ciotori a descoperit în Arhivele engleze un raport despre Ţara Românească din vremea lui Tudor Vladimirescu. Acest raport a fost preluat de către marele istoric Nicolae Iorga, care l-a făcut public.
Autorul raportului este V. Bargrave, un englez originar din Kent cunoscut drept „om cu stare” sau „agent secret”. Acesta a locuit mult timp în Orient, reuşind să înţeleagă pericolul pe care îl prezentau turcii pentru creştinii din Europa. Englezul Bargrave a ajuns în Ţara Românească în cursul anului 1820.
„La Bucureşti are casă mare, şi povesteşte cum s'au găsit în pivniţile lui mărfuri furate dela negustorii vecini, cari preferă să scape, după restituire, hoţul decât să meargă la judecată”, a arătat Nicolae Iorga.
Bargrave a rămas impresionat de ceea ce a găsit în Muntenia asemănând bogăţiile ţării cu ale altor state atât din Europa, cât şi de pe întreg globul pământesc, însă a criticat modul în care este administrată.
„I se pare că această «Valahie» ar putea să aibă, cu o bună îngrijire, bielşugul Egiptului; păşunile sunt ca în părţile Elveţiei şi Tirolului, mineralele sunt răspândite ca pe coasta Guineii sau în Munţii Anzi; aurul, cules în fărâmiţe de Ţigani, se află în nisipul râurilor, dar se întâlnesc uneori şi bulzi; chihlimbarul se găseşte adesea. (...) Păsările şi porcii din Valahii întrec pe cei din orice alăt ţară ca frumuseţă, greutate, gust şi ieftinătate. Satele române sunt, literal, pline ca un roiu de cele mai alese articole ale mesei unui gastronom. Locuitorii sunt lacomi, beţivi, indolenţi din fire, sensuali, şi e păcat, căci sunt sănătoşi, tari, îndrăzneţi, răpezi la înţeles, mândri, mulţămiţi şi politicoşi. Nicio naţie nu poate produce o rasă de oameni mai bine proporţionată, mai veselă, mai iute, mai dârză decât Valahii adevăraţi. (...) Şi cel mai sărac ţăran mănâncă regulat de patru ori pe zi şi niciun prinţ în creştinătate nu se poartă mai luxos”, a prezentat Nicolae Iorga opinia englezului Bargrave.
Acesta a mai arătat că ţăranii din Muntenia au un trai mult mai bun decât cei din Ardeal, unde oamenii trebuie să lucreze trei zile pe săptămână gratis pentru „proprietarul său”, în timp ce muntenii sunt obligaţi să muncească doar o zi pe lună. Englezul şi-a făcut o opinie proastă despre conducerea ţării, care nu profita la maximum de bogăţiile ţării.
„Guvernul e întâiu incapabil a-şi înţelege măcar propriul folos. Un mare export de animale s’ar putea face. Grâul prisoselnic, care nu află clienţi, nu s’ar mai arunca. Canalizarea Oltului ar revărsa bogăţie asupra ţării. (...) Comerţul e oprit de monopolul turcesc şi de înţelegerea puternicilor cu anume străini privilegiaţi, cari au toate puterile. Dar oamenii sunt mai mult conrupţi, şi conrupători, decât lipsiţi de pricepere. Totul se vinde, şi cine cumpără are toată voia să fure, supt ochii altora cari fură şi ei nu vreaudeci să controleze, cum n’au obraz să pedepsească. (...) Justiţia e cu totul nesigură. Amenzile s’ar ridica la jumătatea sumei pretinsă. De aceea judecătorii ar favoriza înmulţirea proceselor. (...) Consulii străini se prefac după mediu şi ajung nişte profitori”, a mai arătat Bargrave.
Englezul a şi găsit soluţiile pe care conducerea ţării ar trebui să le ia pentru ca Ţara Românească să prospere şi oamenii să aibă un trai de viaţă mai bun.
„Scăderea numărului sărbătorilor, care se ridică la două sute patruzeci pe an. Impuţinarea preoţilor. Secularizarea averilor bisericeşti şi lege care să oprească «mâna moartă». Libertate a comerţului. S’ar putea atrage colonişti, mai ales din Elveţia şi Germania, de unde atâţia pleacă spre depărtata Americă”, a concluzionat englezul Bargrave.
Alte ştiri pe această temă:
Romul ajuns pe tronul Moldovei care l-a furat pe Mihai Viteazul