Prima gară construită de austrieci în Bucovina arată ca după bombardament
0Bătrânul edificiu a fost construit în 1871, la graniţa între Moldova şi fostul Imperiu Austriac. La vremea respectivă, Gara Iţcani era considerată a fi fără pereche la est de Carpaţi. Acum însă clădirea este un alt monument de patrimoniu care se degradează sub ochii neputincioşi ai celor care îi cunosc povestea şi mai ales valoarea.
Istoria gării CFR din cartierul Iţcani al municipiului Suceava este strâns legată de istoria Bucovinei. Clădirea a fost construită în 1871, pe când partea de nord a judeţului Suceava se afla sub dominaţia imperiului austriac. Practic, este prima gară construită în Bucovina de austrieci. La vremea respectivă, gara era considerată a fi cea mai frumoasă de la est de Carpaţi, pentru că avea o arhitectură deosebită, după cum ne-a spus arhitectul sucevean, Viorel Blănaru.
„În anul 1871, când a fost pusă în funcţiune, era cea mai frumoasă gară de le est de Carpaţi. Ulterior au apărut gara din Brăila, care este tot foarte frumoasă, şi gara din cartierul Burdujeni al municipiului Suceava”, ne-a declarat Viorel Blănaru.
Austriecii au investit în dezvoltarea sistemului feroviar în Bucovina pentru că voiau să intensifice comerţul cu vite. În timp, gara s-a dovedit a fi o investiţie extrem de bănoasă, documentele vremii arătând că investitorul austriac şi-a recuperat banii. „Atunci, Gara Iţcani avea un trafic extrem de intens. La aproape doi ani după ce a fost dată în funcţiune, Compania Lemberg şi-a recuperat integral investiţia făcută în construirera gării. Deci, putem trage în mod cert concluzia că această gară a funcţionat foarte bine”, a completat Blănaru.
Iţcaniul a continuat să fie un important nod feroviar din judeţul Suceava şi în perioada comunistă, chiar dacă, la doar cinci kilometri distanţă, în partea de regat, în cartierul Burdujeni din zilele noastre, românii au construit o altă gară, considerată a fi tot o bijuterie arhitecturală.
Problema este că după Revoluţie, edificiul din Iţcani a fost lăsat de izbelişte de către administratorul CFR. În timp, s-a transformat într-un spaţiu deloc plăcut ochiului, din cauza pereţilor degradaţi, a tâmplăriei care s-a deteriorat, şi a oamenilor fără adăpost care îşi făceau veacul prin zonă.
În 2016, conducerea CFR Iaşi a anunţat că va începe restaurarea edificiului de la Suceava. Vestea i-a bucurat enorm pe cei care cunosc istoria gării şi care au înţeles, cu foarte mult timp în urmă, că bătrânul monument poate să ajute la dezvoltarea turistică a zonei. Muncitorii au reuşit să refacă, în mare parte, faţada peretelui de la stradă, au înlocuit o parte a tâmplăriei şi învelitoarea acoperişului.
Numai că bucuria nu a durat mult. Lucrările au fost sistate la începutul anului trecut, iar cele executate au început să se degradeze .Muncitorii au părăsit şantierul pentru că documentaţia pentru restaurare trebuia actualizată.
"Gara arată ma bine ca o ruină. Arătă mai rău decât atunci când avea şi peronul. Dacă o privim, ne putem imagina că suntem prin 1943 când au fost şi bombardamente, probabil, şi în Suceava. Restaurarea a început în 2016, pe la începutul anului, cu puţină lume. A continuat în 2017 cu ceva mai multe forţe, însă la sfârşitul anului s-a făcut o oarecare sistare. S-a mai lucrat în primăvara lui 2018, după care SNCFR a constatat că documentaţia tehnică pe care lucra era învechită şi a decis să o refacă. De atunci, lucrările au fost oprite şi nu s-au mai reluat, iar cele executate deja s-au degradat”, a declarat arhitectul Blănaru, specialist în monumente istorice.