„Colindul cu Vasilică”, "Nunta urâţilor" şi "Malanca", obiceiuri specifice Bucovinei
0Ţiganii merg la urat cu un cap de porc împodobit cu panglici. Colindul cu Vasilică, malanca, nunta urâţilor, obiceiul bungherilor şi cel al împăraţilor, sunt doar o parte dintre obiceiurile specifice judeţului Suceava în noaptea de Anul Nou.
Unul dintre cele mai interesante obiceiuri tradiţionale de Anul Nou din judeţul Suceava este „Colindul cu Vasilică”. Obiceiul, păstrat în unele comunităţi rrome din judeţ, aminteşte de o perioadă în care porcul nu era considerat un animal murdar, ci un simbol al virilităţii şi fertilităţii.
Ţiganii umblă pe la gospodari, din poartă în poartă, cu un cap de porc împodobit cu flori şi panglici şi duc binecuvântări. Ulterior capul de porc este împărţit între urători în timpul unei mese. Acelaşi animal are legătură cu un alt obicei interesant specific Bucovinei.
În noaptea de Anul Nou, tânăra fecioară ia doi peri din pielea porcului şi-i aruncă în foc. Dacă cei doi peri se unesc înseamnă că ea se mărită anul viitor, dacă ard separat înseamnă că trebuie să mai aştepte un an.
12 bucate diferite pentru masa de Anul Nou
În Bucovina, tradiţia spune că pe masa de anul nou trebuie să fie 12 bucate diferite, pentru fiecare lună a anului. Gospodarii care respectă această tradiţie vor avea un an roditor. În acelaşi scop, în ajunul anului nou gospodinele se plimbă prin ogradă, prin grădină şi prin grajdul animalelor cu mâinile pline de aluat.
Cele 12 zile dintre Ajunul Crăciunului şi Bobotează sunt considerate a fi sensibile, periculoase. În această perioadă gospodinele mătură doar dinspre exterior spre interior, iar gunoiul şi cenuşa nu se dau afară din casă.
„Se consideră că strămoşii, cei morţi se ascund în toate aceste resturi, pot sălăşlui acolo şi nu trebuie să îi dăm afară”, a explicat antropologul Călin Bârleanu.
Tot în seara de anul nou, gospodarii vor afla cum va fi noul an prin calendarul foilor de ceapă, sau prin citirea splinii porcului tăiat de Ignat. Ceapa se decojeşte şi se aşează în pod în ajunul Anului Nou. Dimineaţa, în funcţie de cum se umezesc foile de ceapă, aşa va fi vremea în lunile respective.
Nunta urâţilor
În satele Bucovinei se obişnuieşte ca în ziua de ajun a Anului Nou pe uliţe să umble mascaţii, într-o singura ceată, denumită diferit de la o aşezare la alta: pârtie, bandă, malancă, hurtă. Ceata reuneşte toate personajele mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii, împăraţii.
Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile animalelor întâlnite în cetele bucovinene. Urşii joacă la comanda ursarilor, tineri chipeşi, îmbrăcaţi cu haine cât mai colorate, care poarta pe spate o mantie şi pe cap au şepci de genul celor militare, pe care sunt lipite sfere împodobite cu oglinzi şi globuri.
Sub comanda ursarilor, urşii joacă în cerc, se rostogolesc, lovesc pământul cu picioarele şi, într-un final, mor. Apoi învie miraculos, moment ce redă metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, în credinta bucovineană, stă sub semnul acestui animal, capabil să învingă iarna şi care ştie când vine, cu adevarat, primăvara.
Una dintre cele mai interesante cete de mascaţi este obiceiul nunţii urâţilor. Zeci de urători se strâng într-o ceată care imită în cele mai mici detalii un alai de nuntă. Mirele, mireasa, naşii, vorniceii, druştele şi ceilalţi membri ai alaiului poartă însă măşti care de care mai urâte.
"Vindecarea" caprei simbolizează sosirea Anului Nou.
Un alt personaj foarte răspândit în cetele Bucovina este capra, care se caracterizează printr-o vitalitate excesivă, prin care reuşeste să capteze atenţia asistenţei. Asemanator cu capra, din punctul de vedere al dansului şi al costumului, este cerbul.
Obiceiul caprei sau al cerbului include ciobani, moşnegi sau babe şi dansatori în costume populare. În cursul dansului caprei există un moment în care animalul se îmbolnăveşte şi cade la pământ.
Ciobanul descântă capra, animalul vândecându-se brusc. Acest moment din dansul caprei semnifică „moartea” anului care tocmai se încheie şi naşterea anului care vine. Un elemnet specific Bucovinei este bunghierul, „frumosul” Anului Nou. Bunghierii sunt intâlniţi sub formă de jandarmi în cetele de la Udeşti sau de împăraţi la Bosanci, unde exista un joc, împăraţii de Bosanci.
Toate aceste jocuri ale ursului, caprei, cerbului şi bunghierilor sunt incluse în malancă, obicei specific Bucovinei.
Cum sunt pedepsiţi cei care nu primesc cu uratul
Descolindatul este metoda prin care urătorii îl pedepseau pe gospodarul care refuza să îi primească. Dacă în unele localităţi descolindatul era doar un blestem aruncat gazdei care nu primeşte urători, în altele repercusiunile erau mai violente. Adesea celui care nu primea urătorii îi era omorât câinele sau i se scotea poarta de la ogradă şi îi erau eliberate toate animalele pe uliţă.
Mai puteţi citi:
FOTO Tradiţie de Anul Nou: capre, mascaţi şi lupte cu bâte