Cauzele notelor proaste la Bacalaureat
0Experţii în educaţie au explicat pentru „Adevărul“ care sunt cele mai importante cauze ale rezultatelor foarte slabe ale Bacalaureatului din acest an. „Supravegherea strictă“, „scăderea continuă a calităţii educaţiei“, „demotivarea cadrelor didactice“, dar şi „reminiscenţe ale comunismului“ sunt cauzele identificate de specialişti.
„Promoţia din acest an nu este cu mult diferită faţă de altele", se pun de acord experţii de la bun început. Ei identifică o complexitate de cauze pentru rezultatele înregistrate la acest Bacalaureat, pe care unii îl numesc „dramă naţională", alţii „moment de răscruce" sau numai „moment al adevărului" pentru şcoala românească.
„Nu toată lumea trebuie să aibă Bacalaureat", este o altă concluzie a experţilor, care subliniază că în România s-a diluat puternic ideea că această diplomă trebuie să fie una meritată şi nu este una „pentru toată lumea". Mirel Bănică, cercetător la Academia Română, atrage atenţia că ideea „Bac-ului pentru toţi" s-a înstăpânit în anii '80, când regimul comunist încerca să acrediteze „performanţele învăţământului de mase". „Mâna lungă a comunismului încă ne trage de cămaşă. Vom scăpa de această obsesie atunci când vom găsi în sectoarele terţiare slujbe mai bine plătite, atunci când oamenii îşi vor da seama că un instalator competent câştigă mai bine decât un şomer cu diplomă."
La rândul său, preşedintele Edu Cer, Ştefan Vlaston, atrage atenţia că există o mare problemă în a atrage „sânge tânăr" printre cadrele didactice. „Actuala lege salarizează funcţia, nu rezultatele", explică Vlaston, care atrage atenţia că niciun tânăr performant n-ar accepta un post de profesor debutant, pentru un salariu de 200 de euro.
„Întâmplarea cu Bac-ul va fi un şoc şi pentru directori, părinţi şi elevi. Părinţii au rămas cu mentalitatea că «au carte, au parte», au diplomă şi urmează repartiţia în producţie, că statul are grijă de tine. Bubuielile de tipul acesta fac bine societăţii."
"Mâna lungă a comunismului încă ne trage de cămaşă. Vom scăpa de această obsesie atunci când oamenii îşi vor da seama că un instalator competent câştigă mai bine decât un şomer cu diplomă."
Mirel Bănică
cercetător Academia Română
„O fotografie a realităţii"
Cristian Hatu (Societatea Academică din România), Ciprian Ciucu (Centrul Român de Politici Europene) şi Radu Gologan (Societatea Română de Matematică) au răspuns întrebărilor „Adevărul" privind corectitudinea rezultatelor de la Bac. Primii consideră că avem de-a face cu „o fotografie a realităţii din şcoală", în timp ce Radu Gologan este mai pesimist: el crede că situaţia ar fi de fapt şi mai proastă.
„Bacalaureatul are şi o funcţie de evaluare a sistemului de educaţie, nu doar o funcţie de certificare a unor rezultate obţinute de elevi. Acum a îndeplinit bine acesta funcţie", consideră Ciprian Ciucu, pentru care „supravegherea a contat foarte mult". Radu Gologan completează: „la noi s-a adaugat din pacate o tradiţie nenorocită, balcanică, de a găsi mijloace neortodoxe de a obţine rezultate cu orice preţ".
Cristian Hatu identifică motive de ordin structural. „Avem nişte cauze de prim nivel: avem tot mai puţini profesori valoroşi, iar o programă tot mai stufoasă, s-au băgat elemente de facultate la liceu, la diverse materii".
Ciprian Ciucu spune şi el că marea problemă este că „frauda repetată în timp a produs ideea că învăţământul poate fi parcurs fără muncă şi efort, calitatea educaţiei a scăzut continuu în ultimii 10 ani", iar profesorii sunt „demotivaţi". În general, oamenii şi-au pierdut încrederea în şcoală şi educaţie, pentru că acestea „nu mai reprezintă garanţia reuşitei în viaţă".
Pentru Cristian Hatu, „o altă cauză ar fi eliminarea admiterii la facultate. Avem un număr prea mare de locuri în universităţi, din cauza presiunilor politice. Trăim într-o ţară unde oamenii nu mai au repere morale, unde nivelul de trai nu mai are legătură cu competenţa", concluzionează amar expertul.
„Servici" şi „fondator a Asociaţiei", noi gafe marca Funeriu
I-a uimit pe toţi cu siguranţa cu care a explicat că substantivul „coleg" este de gen neutru, dar ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, nu e la prima gafă. Inclusiv CV-ul său, care încă mai poate fi consultat pe site-ul edu.presidency.ro, prezintă unele probleme.
Funeriu demonstrează aici că nu ştie care e varianta corectă a cuvântului „serviciu", folosind popularul, dar incorectul termen „servici". Astfel, la capitolul Date personale, în dreptul numărului la care poate fi contactat notează: „Tel: servici". În plus, el comite un dezacord atunci când precizează în finalul documentului că este „Fondator şi preşedinte, (1994-1998) a Asociaţiei Studenţilor Români din Strasbourg". Documentul respectiv poartă marca ministrului în secţiunea „Properties", unde la autor este trecut simplu: „Funeriu". Andreea Archip
Cifrele Bac-ului
- 65 de liceeni din toată ţara au obţinut media 10 la Bacalaureat
- 65,03% - cea mai mare rată de promovare din ţară s-a înregistrat în judeţul Suceava
- 44,47 % - promovabilitatea la prima sesiune a Bacalaureatului din 2011, înainte de contestaţii
- 661 de candidaţi eliminaţi pentru că au încercat să copieze.
- În 28 de licee din ţară, niciun elev nu a luat Bacalaureatul