Cele mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online. Poliţie: Escrocii sunt prezenţi pe cele mai renumite site-uri

Internetul a devenit foarte atractiv pentru infractorii cibernetici care folosesc metode ingenioase şi promisiuni, cu scopul de a obţine bani sau informaţii financiare valoroase de la potenţialele victime. Acesta este avertismentul poliţiştilor care atrag atenţia cetăţenilor să sesizeze autorităţile dacă sesisează că află într-una din următoarele situaţii.

• Frauda Mesaj de la şef -  CEO fraud vizează angajaţii autorizaţi să efectueze plăţi. Autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul dintre managerii companiei şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.

Recomandări de la poliţişti:

a) pentru angajatori:

-  fiţi conştienţi de riscuri şi asiguraţi-vă că angajaţii sunt informaţi şi conştienţi;

-  încurajaţi-vă angajaţii să proceseze cererile de plată cu prudenţă;

- implementaţi protocoale interne privind plăţile;

- puneţi în aplicare o procedură pentru a verifica legitimitatea cererilor de plată primite prin e-mail;

actualizaţi securitatea tehnică.

b) pentru angajaţi:

- aplicaţi în mod strict procedurile de securitate pentru plăţi şi achiziţii publice. Nu trebuie omisă nicio etapă!

- verificaţi întotdeauna cu atenţie adresele de e-mail atunci când gestionaţi informaţii sensibile/transferuri de bani. Fraudatorii folosesc adesea e-mailuri de tip copycat, unde un singur caracter diferă de original;

- dacă aveţi îndoieli cu privire la un ordin de transfer, e de preferat să consultaţi un coleg competent, chiar dacă vi s-a solicitat discreţia;

- nu deschideţi niciodată link-uri sau ataşamente suspecte primite prin e-mail. Trebuie acordată o atenţie deosebită când se verifică email-urile personale pe computerele companiei;

- restricţionaţi informaţiile şi acţionaţi cu prudenţă în ceea ce priveşte mediile sociale;

- dacă primiţi un email sau un apel suspect, trebuie întotdeauna să informaţi departamentul IT.

• Frauda cu facturi - Invoice fraud are loc atunci când o firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul legitim al unui furnizor de bunuri şi/sau servicii. Angajaţii care au atribuţii de efectuare a plăţilor sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.

a) pentru angajatori:

- asiguraţi-vă că angajaţii sunt informaţi şi conştienţi de acest tip de fraudă şi de modul de evitare a acestuia;

- instruiţi personalul responsabil cu plata facturilor, pentru a le verifica întotdeauna pentru orice nereguli;

- revizuiţi informaţiile publicate pe site-ul companiei, în special contracte şi furnizori. Acordaţi, cu stricteţe, asistenţă personalului pentru a limita ceea ce împărtăşesc despre companie şi despre locul de muncă pe conturile personale de social- media;

- întotdeauna contactaţi poliţia în cazul încercărilor de fraudă, chiar dacă nu aţi căzut victimă înşelătoriei!

b) pentru angajaţi:

- verificaţi toate cererile care se pretind a fi de la creditorii dumneavoastră, mai ales dacă vă cer să modificaţi detaliile bancare pentru facturile ulterioare;

- nu utilizaţi detaliile de contact din scrisoarea/faxul/e-mailul care solicită modificarea sau verificarea. Utilizaţi-le, în schimb, pe acelea din corespondenţa anterioară;

- creaţi puncte de contact unice desemnate cu companii cărora le efectuaţi plăţi regulate;

- pentru plăţile care depăşesc un anumit prag, instituiţi un sistem dedicat pentru a confirma contul bancar şi destinatarul corect (de exemplu o întâlnire cu compania);

- când se plăteşte o factură, trimiteţi un e-mail pentru a informa destinatarul. Includeţi numele băncii beneficiare şi ultimele patru cifre ale contului, pentru a vă asigura securitatea;

- restricţionaţi informaţiile pe care le împărtăşiţi despre angajator pe mediile sociale;

- raportaţi încercările de fraudă adresate conducerii sau departamentului.

• Phishing/Smishing/Vishing. Acest tip de fraudă are loc atunci când autorii apelează telefonic victima, îi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail prin care o induc în eroare, astfel încât aceasta să divulge date personale, financiare ori de securitate.

Recomandări în cazul unui phishing:

-  actualizaţi software-ul, inclusiv browserul, antivirusul şi sistemul de operare;

- orice e-mail trebuie verificat cu atenţie, îndeosebi în ceea ce priveşte neconcordanţele şi orice nu are sens;

- pot exista mici diferenţe în adresa expeditorului: un zero ar putea să arate ca litera „o”;

- nu răspundeţi la un e-mail suspect, sau trimiteţi-l la bancă, introducând din nou adresa;

- nu daţi click pe link şi nu descărcaţi fişierul ataşat! Recomandabil ar fi să fie tastată adresa din browser. 

Recomandări în cazul unui vishing:

- evitaţi apelurile telefonice nesolicitate;

- pentru a vă valida identitatea, căutaţi numărul de telefon al organizaţiei (pe site-ul web sau efectuând o căutare online) şi contactaţi-i direct.

- nu validaţi apelantul utilizând numărul de telefon deja comunicat (acesta ar putea fi un număr fals sau falsificat).

- fraudatorii pot găsi informaţii de bază online despre dumneavostră sau despre afacerea dumneavoastră (de exemplu, profiluri social-media). Nu presupuneţi că un apelant este autentic doar pentru că are astfel de detalii;

- nu permiteţi partajarea numărului PIN al cardului de credit sau de debit sau a parolei bancare online. Instituţia bancară nu va cere niciodată astfel de detalii;

- Nu trebuie transferaţi bani în alt cont, la solicitarea acestora. Banca nu va cere niciodată să faceţi acest lucru. 

Recomandări în cazul unui smishing:

- nu daţi click pe link-uri, ataşamente sau imagini primite în mesaje text nesolicitate, fără a verifica mai întâi expeditorul. Acest lucru poate fi făcut căutând numărul online, sau comparându-l cu numărul oficial al expeditorului de la care pretinde că provine;

- nu răspundeţi niciodată la un mesaj text care solicită codul PIN/ parola bancară online sau orice alte acreditări de securitate;

- dacă, totuşi, aţi răspuns la un text tip smishing, prin furnizarea detaliilor bancare, contactaţi imediat banca.

• Website-uri bancare contrafăcute - Spoofed bank website fraud.

În acest caz, autorii folosesc mesaje de tip phishing, cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce este accesat link-ul, prin metode diverse, se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.

Recomandări:

- nu daţi click pe link-urile incluse în e-mailurile care duc la site-ul băncii;

- introduceţi întotdeauna, manual, linkul sau utilizaţi o legătură existentă din lista „preferate”;

- utilizaţi un browser care permite blocarea ferestrele de tip pop-up.

Iubire prefăcută - Romance scam. Aceasta este situaţia în care autorii pretind că sunt îndrăgostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă.  Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau de pe reţelele sociale, pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.

- atenţie la cât de multe informaţii personale împărtăşiţi pe site-urile de socializare şi matrimoniale!

- întotdeauna luaţi în considerare riscurile. Escrocii sunt prezenţi pe cele mai renumite site-uri;

- verificaţi fotografia şi profilul persoanei, utilizând căutări online, pentru a vedea dacă materialul a fost utilizat în altă parte;

- fiţi atenţi la greşelile de ortografie şi gramatică, la inconsecvenţe în poveştile şi scuzele lor, cum ar fi faptul că webcam-ul lor nu funcţionează niciodată;

- nu trebuie împărtăşite fotografii personale, videoclipuri sau materiale compromiţătoare, pe care escrocii le-ar putea folosi, ulterior, sub forma unui şantaj;

- atenţie la solicitările unor sume de bani! Nu trebuie să trimiteţi niciodată bani sau să oferiţi detalii despre cartea de credit, contul online sau copii ale documentelor personale importante!

- nu transferaţi bani altcuiva: spălarea banilor este o infracţiune!

Dacă totuşi sunteţi victima unei ,,romance scam” :

- nu vă simţiţi jenat, această înşelătorie se întâmplă mai des decât vă puteţi imagina;

- opriţi imediat orice contact cu persoana în cauză;

- dacă este posibil, păstraţi toate comunicările (cum ar fi mesajele de tip chat) şi orice dovezi care ar putea ajuta la identificarea făptuitorului;

- raportaţi de îndată site-ului în care scammerul v-a abordat mai întâi;

- dacă detaliile contului au fost furnizate unui scammer, trebuie contactată imediat banca sau instituţia financiară.

• Furtul de date personale - Personal data theft: autorii  colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare (ex: Facebook, Twitter, Linkedin). Datele victimei pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru accesarea conturilor bancare, contractarea împrumuturilor ori pentru derularea unor afaceri ilegale în numele victimei.

Recomandări:

- puteţi verifica informaţiile despre un cont social-media prin accesarea directă a site-ului, nu accesând un link care susţine că vă va duce direct acolo;

- atenţie la cantitatea de informaţii şi imagini partajate pe site-urile de social-media. Autorii le pot folosi pentru a crea o identitate falsă, sau pentru a vă face ţinta unei fraude;

- trebuie examinate setările de confidenţialitate şi securitate pe fiecare cont social-media;

- efectuaţi cercetările online. Căutaţi numele produsului sau oferta de locuri de muncă, pentru a vedea ce spun ceilalţi. Puteţi să o combinaţi cu cuvinte precum "recenzie", "plângere" sau "înşelătorie";

- profilurile suspectate a fi înşelătorii trebuie raportate platformei social-medi;

- periodic, trebuie monitorizate extrasurile de cont de card de credit/debit. Dacă sunteţi taxat pentru ceva ce nu aţi comandat, contactaţi banca şi furnizorul cardului.

• Fraude cu investiţii şi cumpărături online - Investment and online shopping scams: Autorii oferă ,,oportunitaţi speciale” de investiţii, cu profituri rapide, sau prezintă ,,oferte-bombă” în mediul online.

- verificaţi recenziile înainte de a cumpăra un produs;

- folosiţi carduri de credit - aveţi mai multe şanse de a vi se returna banii;

- plătiţi numai prin utilizarea unui serviciu de plată sigur;

- plătiţi numai atunci când sunteţi conectat la o conexiune securizată la internet - evitaţi utilizarea reţelelor Wi-Fi publice gratuite sau deschise;

- plătiţi numai de pe un dispozitiv sigur. Păstraţi actualizarea sistemului de operare şi a software-ului de securitate;

- feriţi-vă de anunţurile care au oferte prea bune pentru a fi adevărate!

- vă apare un anunţ de tip pop-up care atestă că aţi câştigat un premiu? Gândiţi-vă de două ori, aţi putea ,,câştiga” un malware;

- dacă nu primiţi produsul, contactaţi vânzătorul. Dacă nu există un răspuns, contactaţi banca!

Luna Europeană a Securităţii Cibernetice - The European Cyber Security Month (ECMS) este o campanie de conştientizare a Uniunii Europene care promovează securitatea în mediul online în rândul beneficiarilor persoane fizice şi companii, evidenţiind câteva măsuri simple pe care fiecare persoană le poate lua pentru a-şi proteja datele personale, financiare şi profesionale.