A cucerit Franţa cu opera sa, dar România nu-l cunoaşte. Povestea lui „Brâncuşi” din Bărăgan, sculptorul şters din istoria unei naţiuni de regimul comunist
0Ion Vlad este numele unuia dintre puţinii oameni de valoare din Bărăganul tuturor timpurilor. Sculptorul considerat „al doilea Brâncuşi” de francezi a căzut în dizgraţia regimului comunist din România, după ce, într-o noapte, a fugit spre Paris. Drept pedeapsă, el a fost şters din istoria naţiunii, operele fiindu-i interzise.
Într-un judeţ aflat în căutarea unei identităţi culturale, valorile adevărate sunt încă uitate. Un exemplu în acest sens este şi sculptorul Ion Vlad, născut în Ialomiţa, la Feteşti, în anul 1920.
Ion Vlad nu este doar un artist, este dovada vie, palpabilă a creatorului care se sacrifică pentru pentru arta sa. Iar în cazul său totul s-a întâmplat într-o noapte, din 1965, în momentul în care s-a urcat în trenul spre Paris.
Amănuntele despre viaţa sculptorului sunt vagi. Câteva scrisori de familie, nişte rude îndepărtate, ajunse la vârsta senectuţii şi o casă părăsită la marginea Feteştiului sunt astăzi singurele mărturii ale unui artist pe care francezii l-au considerat „al doilea Brâncuşi” şi despre care românii nu ştiu mare lucru.
Scriitorul feteştean Emil Druncea a lucrat vreme de un deceniu pentru a pune cap la cap toate informaţiile despre viaţa şi opera sculptorului Ion Vlad pentru a-l aduce acasă în Bărăgan şi-n conştiinţa tuturor românilor. Munca sa s-a concretizat în editarea unui volum în limba germană şi română, în care descrie viaţa sculptorului.
Ion Vlad, supranumit „Brâncuşi din Bărăgan”
Totul începe cu o scrisoare transmisă autorităţilor locale din Feteşti de către Elena Tomescu Iupceanu fosta soţie a sculptorului, alături de care se regăseşte şi un album cu lucrările artistului de la Paris. Ea s-a adresat cu următoarele cuvinte: „Am onoarea şi plăcerea de a vă trimite acest exemplar pentru biblioteca oraşului dumneavoastră, deoarece Ion Vlad este născut în oraşul Feteşti. Acum repauzează de doi ani în cimitirul Montparnasse din Paris, unde se află şi marele nostru Brâncuşi. Fie-le ţărâna uşoară. Cu stimă Elena Tomescu Iupceanu, fostă Vlad. 20.04.1994”.
Documentul l-a determinat pe Emil Drumncea să depună o impresionantă muncă de documentare şi să refacă filmul vieţii artistului plastic.
„Am rămas fără cuvinte şi m-a impresionat să aflu că Feteştiul are o asemenea valoare culturală. Ion Vlad este totul pentru mine. Am documentat cu plăcere fiecare capitol din cartea pe care i-am dedicat-o” mărturiseşte Emil Drumcea.
Datorită eforturilor scriitorului din Feteşti astăzi ştim că Ion Vlad s-a născut în Bărăgan, s-a şcolit la Bucureşti, în cadrul Şcolii de Arte Frumoase, apoi devine profesor la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”.Cea mai importantă lucrare a sa din România este faţada Opere Române.
Interzis de comunişti, apreciat de francezi
Ion Vlad cunoaşte adevăratul succes în Franţa, însă dorinţa de afirmare l-a aruncat în dizgraţia regimului comunist.
Se întâmpla în anul 1965, când a fugit la Paris. În timp ce în Franţa l-a primit cu braţele deschise, apreciindu-i arta, autorităţile din România i-au masacrat operele, considerând că este imperios necesar să fie şters din conştiinţa publică.
La nivelul întregii lumi artistice numele lui Ion Vlad era considerat interzis, iar lucrările sale au fost atribuite altor artişti, preferaţi de regim. Aşa s-a întâmplat şi cu faţada Operei Române, lucrare care poartă semnătura sculptorilor Zoe Băicoianu şi Boris Caragea.
„A fost pur şi simplu şters din istorie. Nimic despre viaţa sau opera sa din ţară nu se cunoaşte. Românii nu ştiu cine este Ion Vlad. A fost considerat o ruşine şi o ameninţare pentru regim, iar el a fost efectiv sacrificat” adaugă Emil Druncea.
A fost pur şi simplu şters din istorie. Nimic despre viaţa sau opera sa din ţară nu se cunoaşte. Emil Druncea, scriitor
Căzut în dizgraţia comuniştilor şi cu identitatea artistică furată în ţara natală, Ion Vlad cucereşte Parisul. Abia ajuns peste hotare, lui îi sunt comandate o serie de lucrări importante.
În 1967 i s-au comandat 5 sculpturi pentru Espace Pierre Cardin din Paris, iar din anul 1969 a devenit profesor titular de sculptură şi desen la Centrul American din Paris.
În anul 1972 i se acordă cetăţenia franceză, iar din 1975 a devenit profesor suplinitor de sculptură şi desen la Universitatea din Sorbona.
Statuia pe care Ion Vlad i-a dedicat-o lui Mihai Eminescu de lângă Universitatea Sorbona FOTO: parizian.wordpress.com
Capodopera creaţiei sale este statuia dedicată poetului naţional Mihai Eminescu, amplasată lângă Universitatea Sorbona- Paris. Statuia, turnată în bronz, la dimensiunea de 2,5 metri înălţime, a fost amplasată în oraşul luminii chiar la centenarul naşterii poetului, în iunie 1989. Ion Vlad se stinge la Paris, în anul 1992, în timpul unei operaţii la care a fost supus.
Citiţi şi:
Cum a rezistat în timpul Primului Război Mondial şi în faţa dezastrelor prima şcoală din Bărăgan
FOTO Povestea neştiută a prizonierilor de culoare din Bărăgan
FOTO Comoară din Primul Război Mondial: documentul care a oprit un glonţ şi a salvat o viaţă