VIDEO Referendumul ratat al oltenilor. Mulţi cetăţeni, frământaţi de o idee absurdă: „Dacă se mută capitala la Caracal?“
0Autorităţile din Olt au investit semnificativ în popularizarea temei schimbării denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi. Cele două zile de referendum au dovedit că cetăţenii judeţului sunt în continuare împărţiţi în tabere şi nu ştiu precis care ar fi consecinţele schimbării numelui.
900.000 lei au aprobat consilierii judeţeni drept suma pentru referendumul privind schimbarea denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi, o parte din bani fiind cheltuiţi pentru „informare“.
Fiecărui cetăţean din judeţ i s-a trimis un soi de carte poştală semnată de preşedintele Consiliului Judeţean Olt, prin care se explica de ce se organizează referendumul local şi ce urmează să se întâmple. La aceste materiale de informare s-au adăugate spoturi în presa locală etc. Doar că mulţi dintre cetăţeni nu mai cred în politicieni sau nu mai mult decât în bârfele care circulă, suspectând interese ascunse. Altora, în schimb, li se pare pur şi simplu un demers inutil şi nu vor să-l gireze, spun aceştia.
Dacă în Caracal cetăţenii aşteaptă, în special cei vârstnici, cu nerăbdare schimbarea denumirii, cei mai mulţi din nostalgie, dorindu-şi, aşa cum a afirmat în repetate rânduri istoricul Dumitru Botar, „măcar să mor în Olt-Romanaţi, dacă în Romanaţi nu se mai poate“, pe partea stângă a Oltului, în fostul judeţ Olt, lucrurile sunt mult mai pragmatice. „Să ştiţi că sunt cam neîncrezători, aşa, ei pun problema – dacă vin ăştia într-o zi şi mută capitala judeţului la Caracal?“, mărturisea cu doar o zi înainte de referendum un primar pus de şefii de la judeţ să-i convingă pe oameni să voteze redenumirea.
Aceleiaşi temeri i-au dat glas, chiar în a doua zi a referendumului, şi mai mulţi alegători de-abia ieşiţi din secţia de votare.
„Am semnat NU, nu sunt de acord. Dacă pe parcursul timpului mută reşedinţa judeţului la Caracal? Nu am nimic cu nimeni, ăsta-i singurul motiv“, a declarat o doamnă.
Un domn, în schimb, născut în fostul judeţ Romanaţi, care a votat în Slatina, spune că susţine schimbarea denumirii. „Da, pentru că este o problemă de istorie, o problemă de... M-am născut în Romanaţi“, a argumentat cetăţeanul.
„Eu vreau să rămână tot Olt, am o vârstă, nu vreau să mai schimb acum, să mai... Nu mai am poftă să mai merg acum, să mai schimb buletinul“, a declarat, tot la ieşirea din secţia de votare, o altă doamnă.
„Să se numească Olt-Romanaţi, pentru că aşa a decis majoritatea şi... Mi-e indiferent, cu toate c-am schimbat buletinu’ acum“, s-a dovedit împăciuitoare o altă votantă, care a mărturisit că votează să fie toată lumea mulţumită.
„Nu-nţeleg rostul! Şi-acum unde o să moară?! Nu suntem tot acolo? Că se numeşte Olt sau Olt- Romanaţi, iar mai lungim denumirea aşa cu două... De ce nu pune Romanaţi-Olt? Aşa se zice, că ei vor denumirea, atunci să-i zică Romanaţi-Olt“, a motivat un alt domn.
Oricum, spun membrii secţilor de votare, opţiunea cetăţenilor privind referendumul local a fost clară, lucru care nu s-a întâmplat şi la cel naţional. „Dac-aţi şti câţi s-au luat cu noi la ceartă, când au citit întrebarea! Au ieşit contrariaţi din cabina de vot, să ne-ntrebe ce întrebare e aia şi cum să voteze. Chiar dacă s-au făcut acele campanii de informare, oamenii n-au înleles despre ce e vorba, sunt confuzi, vă spun sincer!“, a mărturisit un membru al unei secţii de votare din Slatina, care, în aşteptarea votanţilor, veniţi la intervale de minute bune, a ieşit să fumeze o ţigară. „Şi, cu toată agitaţia, tare mi-e că n-o să treacă. Nişte bani cheltuiţi aiurea!“, a fost concluzia membrului secţiei de vot.
De ce Olt-Romanaţi
În cursul anului trecut, mai mulţi oameni de cultură din Caracal au atras politicienii PSD să susţină ideea promovării unui referendum privind schimbarea denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi, argumentul principal fiind „reparaţia morală“. Judeţul Romanaţi a fost „alipit abuziv“ judeţului Olt, susţin iniţiatorii proiectului pentru care au fost consultaţi în 6 şi 7 octombrie 2018 oltenii, în 1968, demersurile privind reînfiinţarea judeţului (la începutul ailor ’90 pentru asta se lupta) începând în zorii democraţiei. Cum cu trecerea anilor s-a dovedit că revenirea la cele două judeţe este imposibilă, şi chiar mai mult de atât, că nici măcar nu ar fi în interesul zonei Caracal, care astăzi este percepută drept „capitala culturală“ a Oltului, dar care nu are o industrie comparabilă cu cea din Slatina, s-a susţinut schimbarea denumirii judeţului în Olt-Romanaţi. Locuitorii din zona Slatina, şi nu numai ei, au privit însă mult mai practic problema, întrebându-se dacă nu cumva autorităţile se complică inutil. A apărut, în acelaşi timp, şi ideea că de fapt fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, astăzi vicepremierul Paul Stănescu, de fel din Vişina, localitate situată în fostul judeţ Romanaţi, şi-ar pregăti un judeţ pe care să-l conducă din nou şi că următoarea mişcare ar putea fi mutarea reşedinţei judeţului la Caracal.
Cert este că referendumul nu a adunat foarte mulţi olteni la urne, prezenţa la vot, deşi peste media naţională, nefiind deosebit de ridicată, nici 15% la ora 13,00. Mai mult, în Slatina, spre exemplu, din evidenţele reprezentanţilor partidelor în secţii le votare, pentru că BEJ Olt nu a putut furniza date privitoare strict la prezenţa la referendumul local, la una dintre secţiile de votare se prezentaseră, la ora 13,00, 226 votanţi pe listele pentru referendumul naţional şi 180 pentru cel local, mulţi refuzând să voteze pentru cel local.