Vaccinarea anti-COVID la copiii între 12 şi 16 ani. Ce recomandă părinţilor medicii de familie
0Vaccinarea anti-COVID la categoria de vârstă 12-16 ani este încă un subiect sensibil, chiar şi pentru părinţii care au ales să se protejeze de această boală prin vaccin.
Cât de curând se aşteaptă aprobarea în Uniunea Europeană a vaccinului Pfizer în varianta pentru categoria de vârstă 12-16 ani. Deja aprobat în Canada, vaccinul nu va fi singurul însă singurul, în cercetări avansate pentru aceeaşi categorie de vârstă fiind şi produsele de la Moderna şi Johnson&Johnson. Mai mult, Moderna şi Pfizer testează vaccinul şi pe copiii între 6 luni şi 12 ani.
Părinţii au păreri împărţite când vine vorba de vaccinarea anti-COVID a copiilor lor, chiar şi acei părinţi care au mers fără să stea prea mult pe gânduri pentru a primi ei vaccinul.
„Nu ştiu prea multe despre acest vaccin pentru a experimenta pe copil. M-am vaccinat eu, pentru a opri pandemia, pentru a reveni la o viaţă normală, m-am supus acestui experiment, dar nu-l fac pe copil. Nu ştiu care sunt urmările în timp“, spune Maria T., mama unui preadolescent din Slatina.
Alţi părinţi şi-au dat însă fără rezerve acordul pentru vaccinarea copiilor lor cu vârste între 16 şi 18 ani, categorie de vârstă la care deja se poate administra produsul Pfizer.
„Părintele care s-a vaccinat cu siguranţă că-şi va da acordul“
Medicul de familie pediatru Dorian Costescu consideră că va fi benefică vaccinarea copiilor între 12 şi 16 ani, chiar dacă trecerea prin boală, din experienţa de până acum, nu a fost, în majoritatea cazurilor, traumatizantă pentru copii.
„Având în vedere că cei mici sunt vectori de transmisie, cu siguranţă este benefică“, afirmă medicul, asigurând că are un argument forte în faţa părintelui.
„Eu m-am vaccinat, am avut şi copii care s-au vaccinat, de la 16 ani este vorba de acordul părintelui. Părintele care s-a vaccinat cu siguranţă că-şi va da acordul şi pentru vaccinarea copilului“, crede dr. Costescu.
Medicul pune reticenţa anumitor părinţi pe seama faptului că nu au cunoştinţe minime medicale, însă se aşteaptă ca presiunea de a pleca în concediu peste hotare să le zdruncine chiar şi acestora aparentele convingeri.
„Oamenii care se tem de vaccinul ăsta se tem şi de celelalte vaccinuri şi sunt cei care nu au suficiente cunoştinţe medicale şi nu se implică în comunitate. Sunt exact acei oameni“, crede dr. Costescu.
„Toate vaccinurile au fost 2-3-4 ani experimentale“
Chiar şi printre medici sunt însă voci care recomandă prudenţă. „Nu sunt cercetări suficiente făcute nici pentru adulţi. De ce să recomand eu? Eu şi în cazul adulţilor am recomandat doar celor care părăsesc ţara“, este rezervată medicul de familie Luminiţa Ilie.
Un aspect pe care îl luăm foarte puţin în calcul, atrage atenţia medicul de familie pediatru Viorel Dumitrescu, este situaţia în care copilul trece peste COVID fără a fi depistată boala.
O complicaţie a acestei boli, care apare rar, dar care are simptome foarte „zgomotoase“ şi presupune tratament în ATI, este Sindromul Poliinflamator Sistemic. Apare la copii la 3-4 săptămâni de la trecerea prin boală şi se constituie într-o experienţă traumatizantă care va fi evitată dacă va exista vaccin. Medicul dă exemplul unui pacient în vârstă de un an şi 6 luni, tratat la spitalul din Slatina timp de 7 zile cu două tipuri de antibiotic, fără succes, transferat în cele din urmă la Bucureşti şi tratat acolo adecvat, după o analiză a anticorpilor anti-COVID pe care medicul de familie le-o sugerase din start.
„Experimental, da, este, pentru că toate vaccinurile au fost 2-3-4 ani experimentale, începând cu cel pentru turbare, cu cel pentru poliomielită... Toate au fost experimentale. Argumentul forte este că am şanse să nu mor. Părinţii m-au întrebat şi le-am spus că din punct de vedere deontologic, al experienţei, eu le recomand să facă. La unii dintre copii, formele sunt grave şi ei sunt vectorii“, a mai spus dr. Viorel Dumitrescu.
Vă recomandăm şi:
Ce se întâmplă dacă România nu ajunge la imunitatea de grup prin vaccinare. Scenariile experţilor